Instalatie electrica aparenta

Un vechi proverb spune că cizmarul umblă desculţ, iar croitorul cu hainele de pe el rupte. Probabil că în vremurile când a apărut acest proverb nu existau instalaţii electrice şi nici electricieni, pentru că altfel sunt absolut convins că şi unii dintre aceştia din urmă ar fi devenit “personaje” ale proverbului.

Ca s-o spun pe-aia dreaptă, până în urmă cu un an mă regăseam din plin în enunţul acestui proverb. După ani de zile plini cu lucrări executate în diverse instalaţii electrice, am constatat că tocmai instalaţia electrică din locuinţa proprie devenise aproape de neutilizat, aşa că am început să plănuiesc executarea unei instalaţii noi. Fiind vorba de un bloc din plăci prefabricate din beton armat, am exclus din start varianta unei instalaţii îngropate, în primul rând datorită faptului că am oroare faţă de astfel de instalaţii (am făcut la alţii şi ştiu foarte bine ce “coşmar” reprezintă), iar în al doilea rând datorită faptului că acest tip de instalaţii nu prea sunt nici în litera şi nici în spiritul Normativului I7-2011.

După ce mi-am consultat şi soţia în privinţa modului cum ar trebui să arate viitoarea noastră instalaţie electrică, am ajuns la concluzia că va fi executată aparent în tubulatură din PVC, iar aparatajul va fi de tip modular de la firma Gewiss, cu excepţia tabloului electric, care va fi echipat cu aparataj Schneider Electric.

Pentru aceasta am întocmit şi proiect al instalaţiei, model pe care doresc sa vi-l prezint. Totodată, am făcut şi o serie de fotografii în timpul execuţiei şi după finalizare, sper eu destul de sugestive. Orice întrebare, observaţie, remarcă sau (de ce nu?) critică sunt binevenite, atâta vreme cât sunt la obiect şi, aşa după cum am procedat şi la articolele precedente, voi răspunde cu plăcere tuturor celor care-şi vor rupe din timpul lor preţios pentru a scrie pe VYS Blog.

BORDEROU  INSTALAŢII  ELECTRICE

 A. PIESE SCRISE

1. Foaie de capăt

2. Borderou instalaţii electrice

3. Caiet de sarcini

4. Breviar de calcul

5. Memoriu tehnic

B. PIESE DESENATE

1. Plan electric coloană individuală de alimentare, 1/3

Plansa nr. 1-3

           2. Plan electric general circuite de iluminat şi de prize,  scara 1:20, 2/3

Plansa nr. 2-3

           3. Schema electrică monofilară tablou electric de apartament, 3/3

Plansa nr.3-3

CAIET DE SARCINI

1. PREZENTARE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde cerinţele şi  detaliile  necesare realizării coloanei electrice individuale, precum şi a instalaţiilor electrice interioare de iluminat şi prize aferente apartamentului cu două camere plus dependinţe situat în municipiul Petroşani, strada *****, blocul nr.**, scara nr. *, etaj nr.*, apartamentul nr. *.

 2. REZISTENŢA MECANICĂ ŞI STABILITATEA 

Instalaţia electrică (tablou electric, circuite, aparate etc.) se va asigura privind stabilitatea prin fixarea fermă a elementelor componente pe elementele de construcţie.

 3. MATERIALE

La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale care corespund cerinţelor proiectului. Modificarea caracteristicilor şi performanţelor prevăzute in proiect pentru materiale se poate face numai cu avizul proiectantului.

Toate materialele trebuie să fie in conformitate cu standardele in vigoare şi să fie potrivite condiţiilor de lucru intr-un mediu ambiant cu temperatura cuprinsă in intervalul +5°C … +40°C şi umiditatea relativă cuprinsă in intervalul 5-95 %. Toate materialele trebuie să fie compatibile cu parametrii branşamentului local  de alimentare cu energie electrică din firida de distribuţie, contorizare şi protecţie (FDCP) a clădirii. Materialele vor fi insoţite obligatoriu de declaraţii de conformitate şi specificaţii tehnice, care să ateste calitatea acestora conform prevederilor din proiect. Materialele necesare execuţiei lucrărilor se vor transporta cu mijloace de transport adecvate, care să nu permită deteriorarea sau deformarea acestora sau a părţilor lor componente. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securităţii muncii şi in aşa fel incat să nu se producă deteriorări. Se va acorda o atenţie deosebită materialelor uşor deformabile (de exemplu: izolaţia exterioară a conductoarelor electrice.)

Inainte de punerea in operă, toate materialele se supun unui control vizual pentru a constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic, şi anume : deteriorări sau striviri la mantaua exterioară a cablurilor, etc. De asemenea, inainte de montaj se va proceda la verificarea rezistenţei de izolaţie şi a continuităţii conductoarelor.

 3.1 Conductoare electrice

Toate conductoarele şi cablurile electrice de joasă tensiune trebuie să fie conform SR CEI 60227-1…6/1996-97, SR CEI 189-1/1993 şi trebuie să fie folosite in aplicaţii corespunzătoare, definite in normativele NP-I7-2011 şi PE 107-95. Izolaţia şi mantaua din PVC (sau PE) trebuie să aibă caracteristici de intarziere la propagarea flăcării, conform SR CEI 60227-1…6/1996-97, SR CEI 189-1 1/1993 sau BS 4066.

Conductoarele şi cablurile electrice trebuie să fie unifilare sau multifilare (flexibile), din cupru cu izolaţie din PVC cu întârziere la propagarea focului. Secţiunile minime pentru conductoarele din cupru sunt 1,5 mm2  pentru circuite de iluminat şi 2,5 mm2  pentru circuite de prize. Fiecare conductor trebuie să fie identificat prin culoarea izolaţiei codificată după SR CEI 446/1993, STAS 9638/1974, NP-I7-2011.

 3.2  Aparataj de protecţie pentru tablourile electrice, echipamente şi aparate

3.2.1. Întreruptoare miniatură

Întreruptoarele miniatură automate trebuie executate şi trebuie să aibă încercări de tip, conform SR EN 60947-2/1999 sau IEC898, EN60898. Părţile mecanice şi părţile electrice sub tensiune, cu excepţia terminalelor şi declanşatoarelor, trebuie să fie înglobate în casete turnate de înaltă rezistenţă mecanică.

Întreruptoarele (disjunctoarele) bipolare  trebuie să fie interblocate intern astfel încat defectul pe o fază să declanşeze toţi polii simultan. Întreruptoarele (disjunctoarele) trebuie să fie de tip magneto-termic şi/sau cu protecţie diferenţială şi să aibă capacitatea de rupere de minim 4,5 KA la tensiunea nominală de utilizare de 230 sau 415 V. Pentru protecţia circuitelor finale se vor utiliza întreruptoare (disjunctoare) având curba de declanşare tip C.

3.2.2. Echipamente şi aparate

La executarea lucrărilor se vor utiliza numai echipamente şi aparate care corespund cerinţelor proiectului tehnic. Modificarea caracteristicilor şi performanţelor prevăzute în proiect pentru echipamente nu este permisă fără avizul proiectantului. Echipamentele şi aparatele vor fi însoţite obligatoriu de declaraţii de conformitate şi acorduri tehnice, care să ateste calitatea acestora conform prevederilor din proiect. Echipamentele şi aparatele se vor transporta cu mijloace de transport adecvate, care să nu permită deteriorarea sau deformarea părţilor lor componente. Echipamentele şi aparatele se vor transporta şi depozita în ambalajul original până la punerea lor în operă. Manipularea echipamentelor şi aparatelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securităţii muncii şi în aşa fel încât să nu se producă deteriorări ale acestora sau accidente de muncă.

Înainte de punerea în operă, toate echipamentele şi aparatele se supun unui control vizual care să depisteze eventualele deficienţe de natură să le compromită tehnic, şi anume : deformări sau fisuri ale carcaselor starea bornelor de racordare, etc.

 4. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

 4.1. Lucrări pregătitoare

Înainte de începerea lucrărilor, executantul va verifica realizarea condiţiilor minime necesare începerii lucrărilor, şi anume: cunoaşterea şi însuşirea proiectului de execuţie; cunoaşterea modificărilor date de proiectant, pe parcursul executării lucrării.

Trecerile circuitelor electrice prin elementele de construcţie se vor face fără a afecta armăturile existente, prin elemente de protecţie corespunzătoare dimensiunilor circuitelor de trecut.

4.2 Montarea circuitelor electrice

4.2.1. Conductoare şi cabluri electrice

Cablurile şi conductoarele electrice trebuie să aibă capete terminale în forme aprobate, cum ar fi papuci presaţi, cositoriţi, piese din cupru cositorite, pini terminali, presetupe, etc. Cablurile electrice instalate aparent trebuie pozate intr-o manieră curată şi ordonată, orizontal sau vertical. Toate cablurile electrice trebuie protejate adecvat impotriva oricărui risc de lovire mecanică la care ar putea fi expuse in condiţii normale de serviciu, prin adoptarea solutiei de pozarea in jgheaburi sau tuburi, ori protejarea prin armare.

Toate cablurile electrice ale instalaţiei fixe trebuie susţinute în aşa fel încât să corespundă din punct de vedere electric. Joncţiunile cablurilor neflexibile trebuie făcute prin lipire, alămire, sudare sau cu cleme mecanice sau de tip presare.

4.2.2. Sistemul de legare la priza de pământ

Tot sistemul de legare la priza de pământ şi toate conductoarele de protecţie trebuie selectate şi instalate conform prevederilor NP-I7-2011, pentru siguranţa şi funcţionarea corespunzătoare a echipamentelor asociate instalaţiilor şi cuprinde centura de împământare din interior şi priza de pământ de la exterior.Toate părţile conductoare expuse sau părţile metalice asociate instalaţiei electrice, dar care nu fac parte din circuitele active, trebuie conectate la centura de impământare din încăperea respectivă şi prin aceasta la priza de pământ, cu ajutorul conductoarelor de protecţie.

La centura de împământare trebuie conectate, cu ajutorul conductoarelor de echipotenţializare, conform NP-I7-2011, următoarele: părţile metalice expuse ale structurii construcţiei, ramele metalice pentru pereţii cortină şi finisaj exterior, ramele metalice ale uşilor, etc.

Tuburile metalice ale circuitelor şi armăturile cablurilor nu trebuie folosite drept conductoare de protecţie. Acestea trebuie legate la centura de împământare.

4.2.3. Executarea tablourilor electrice

Tablourile electrice trebuie să asigure protecţia împotriva atingerilor directe conform cerinţelor NP-I7-2011.

Cel puţin pe porţiunea cuprinsă între ultimul tablou de distribuţie şi consumatorii finali schema de distribuţie trebuie să fie de tip TT sau TN-S, cu conductoare separate pentru conductorul neutru (N) şi conductorul de protecţie (PE), iar tabloul electric de distribuţie trebuie realizat şi echipat în consecinţă. Conductoarele de curent trebuie să fie din cupru de înaltă conductivitate. Conectorul neutru va fi din alamă, avand terminalele cu şuruburi,egale ca număr şi de acelaşi calibru ca circuitele de ieşire individuale, inclusiv rezervele. Siguranţele automate şi mini-întreruptoarele automate se vor monta pe şină specială de fixare. Aparatele de protecţie precum şi elementele componente trebuie să fie verificate din punct de vedere al conformităţii cu specificaţiile tehnice şi din punct de vedere al funcţionalităţii prin încercări de tip şi încercări individuale.

Rezistenţa de izolaţie, măsurată la o tensiune cel puţin egală cu 500 V, trebuie să fie mai mare de 1 MΩ în condiţiile mediului ambiant de exploatare.

4.2.4. Montarea tablourilor electrice

Tablourile electrice trebuie executate şi asamblate într-un atelier specializat şi testate de un laborator specializat. Tablourile electrice trebuie instalate cu laturile, faţa şi spatele în poziţie verticală. Carcasele metalice şi părţile metalice din afara căilor de curent ale tablourilor electrice trebuie să fie împământate. Înainte de punerea sub tensiune fiecare aparat va fi minuţios verificat. Orice piesă detaşată sau material de ambalare ori alte corpuri străine trebuie îndepărtate.

5. PROBE, TESTE, VERIFICĂRI

Punerea în funcţiune a instalaţiei electrice se va face de către executantul lucrărilor.

Înainte de punerea sub tensiune a instalaţiei electrice, executantul va proceda la verificarea elementelor componente privind realizarea parametrilor şi conformitatea cu prescripţiile normelor şi normativelor în vigoare. Se vor verifica următoarele :

-realizarea continuităţii circuitelor electrice ;

-realizarea continuităţii sistemului de legare la priza de pământ.

Executantul va efectua probele de casă înainte de convocarea beneficiarului şi va elimina eventualele deficienţe constatate. La punerea în funcţiune a echipamentelor, executantul va asigura mijloacele de măsurare necesare efectuării încercărilor (mărimile măsurate sunt tensiuni si curenţi). În urma efectuării punerii în funcţiune se va proceda la predarea instalaţiei spre exploatare utilizatorului.

BREVIAR DE CALCUL

 1. MĂRIMI UTILIZATE

    Uf = tensiunea de fază = 230 V;

   cosφ = factorul de putere = 0.95;

    L = lungimea circuitului;

    Pi = puterea instalată;

    Pc = puterea cerută;

    Ks = coeficientul de simultaneitate = 0,5 ;

    In = curentul nominal al întreruptorului (disjunctorului) automat;

    Ic = curentul cerut;

    Iz = curentul admisibil în funcţie de varianta de pozare aleasă;

     Ia = curentul maxim admisibil în regim de funcţionare de durată;

    ΔU = căderea de tensiune;

    ρCu = rezistivitatea  electrică a cuprului = 1/56  Ωmmp /m

 

2. DETERMINAREA CURENŢILOR ADMISIBILI, A VALORILOR DISPOZITIVELOR   DE PROTECŢIE ŞI A CĂDERILOR DE TENSIUNE PENTRU CIRCUITELE FINALE ŞI COLOANA ELECTRICĂ,  CONFORM NORMATIVULUI I7-2011

Dimensionarea   circuitelor finale se va face în funcţie de curentul cerut Ic, astfel încât să fie satisfăcută relaţia :

                              Ic <In< Ia ,                                 

Curentul maxim admisibil Ia  se va determina cu ajutorul relaţiei :

                            Ia  = Iz *K1 *K2 ,                     unde:

K1- factorul de corecţie de temperatură, pentru temperaturi de pozare diferite de 30° C (Anexa 5.18 ,  I7-2011);

K2- factorul de corecţie de grup, pentru grupări de mai multe circuite (anexa 5.19, I7-2011).

2.1. Circuitul de iluminat

Puterea cerută a circuitului de iluminat are valoarea Pc=400 W, iar lungimea celui mai mare tronson este L= 16 m.

Se determină curentul cerut Ic :

                       Ic=Pc / Uf*cosφ               Ic= 400 / 230*0.95= 1.83 A

Se alege pentru protecţia circuitului de iluminat un disjunctor de tip magneto-termic având curentul nominal In=3A.

Secţiunea minimă a conductoarelor pentru circuite de iluminat este, conform I7-2011,  1.5 mm2  cupru. Circuitul de iluminat este realizat cu două conductoare încărcate şi conductor de protecţie introduse parţial în tub individual şi parţial în tub comun cu alte circuite, în montaj aparent şi îngropat. În anexa 5.6 se determină referinţa modului de pozare ca fiind B1. Din anexa 5.10 se alege valoarea curentului admisibil ca fiind:    Iz=17,5 A.

Întrucât temperatura maximă la locul de pozare este 30°  C , din anexa 5.18 se alege valoarea factorului de corecţie K1=1. Pentru determinarea valorii factorului de corecţie K2 se consideră porţiunea de circuit cu condiţiile cele mai defavorabile, respectiv o grupare de trei circuite cu câte două conductoare încărcate. În acest caz, din anexa 5.19 se alege valoarea lui K2=0,7.

Valoarea curentului maxim admisibil este Ia= Iz*K1*K2= 12,25 A.

Aşadar, Ic <In< Ia,   secţiunea aleasă  fiind de 1.5 mmp .

Se determină căderea de tensiune pe circuitul de iluminat, luându-se în considerare tronsonul cel mai lung. Căderea de tensiune trebuie să fie maximum 3% pentru circuite de iluminat, la valoarea curentului nominal al disjunctorului, In.

 Căderea de tensiune se determină cu relaţia

ΔU [%] =ρCu*2*100*In*L*cosφ/Uf*S           ΔU= 0,47% < 3%

 

 2.2.Circuitele de prize pentru uz general şi circuitul de priză pentru maşina de spălat

 Puterea cerută a fiecăruia dintre circuite este Pc= 2000 W, iar lungimea maximă a unui circuit este L= 15 m .

Se determină curentul cerut Ic:   Ic=Pc / Uf*cosφ;     Ic= 2000 / 230*0.95= 9,15 A

Se alege pentru protecţia separată a fiecărui circuit câte un disjunctor de tip magneto-termic având curentul nominal In= 10 A.

Secţiunea minimă a conductoarelor pentru circuite de prize este, conform I7-2011,  2.5 mm2  cupru. Circuitele de prize sunt realizate cu câte două conductoare încărcate şi conductor de protecţie introduse parţial în tub individual şi parţial în tub comun cu alte circuite, în montaj aparent şi îngropat. În anexa 5.6 se determină referinţa modului de pozare ca fiind B1. Din anexa 5.10 se alege valoarea curentului admisibil pentru modul de pozare B1: Iz=24 A.

Întrucât temperatura maximă la locul de pozare este 30° C, din anexa 5.18 se alege valoarea factorului de corecţie K1=1. Pentru determinarea valorii factorului de corecţie K2 se consideră porţiunea de circuit cu condiţiile cele mai defavorabile, respectiv o grupare de trei circuite cu câte două conductoare încărcate. În acest caz, din anexa 5.19 se determină valoarea lui K2=0,7.

Valoarea curentului maxim admisibil este:  Ia= Iz*K1*K2= 16,8 A.

Aşadar,  Ic <In< Ia, deci secţiunea aleasă va fi de 2.5 mm2

Se determină căderea de tensiune pe circuitele de prize, luându-se în considerare tronsonul cel mai lung. Căderea de tensiune trebuie să fie de maximum 5% pentru circuite de prize, la valoarea curentului nominal al disjunctorului, In.

Căderea de tensiune se determină cu relaţia:

ΔU [%] =ρCu*2*100*In*L*cosφ/Uf*S           ΔU= 0,89% < 5%.

 

2.3.Circuitul de prize pentru centrala termică cu gaz metan

 Puterea cerută a  circuitului de prize este Pc=180 W .

Se determină curentul cerut Ic: Ic=Pc / Uf*cosφ ;  Ic= 180 / 230*0.95= 0,82 A

Se alege pentru protecţia  circuitului  un disjunctor de tip magneto-termic având curentul nominal In= 3 A.

 Secţiunea minimă a conductoarelor pentru circuite de prize este, conform I7-2011,  2.5 mm2  cupru. Circuitul de prize este cu două conductoare încărcate şi conductor de protecţie, introduse  în tub de protecţie montat aparent. În anexa 5.6 se determină referinţa modului de pozare ca fiind B1. Din anexa 5.10 se determină curentul admisibil pentru modul de pozare B1:    Iz=24 A.

 Întrucât temperatura maximă la locul de pozare este 30°C  iar circuitul nu este grupat, valorile factorilor de corecţie K1 şi K2 sunt egale cu 1, deci:  Ia= 24 A.    

Aşadar: Ic <In< Ia, secţiunea aleasă va fi de 2.5 mm2 .

 

2.4. Coloana electrică individuală

 Coloană electrică monofazată executată cu 3 conductoare din cupru (L+N+PE) introduse în tubulatură din plastic pozată aparent pe elementele de structură incombustibile ale clădirii. Se vor utiliza conductoare din cupru cu secţiunea s=10 mm2 , pentru care valoarea curentului admisibil corespunzător referinţei modului de pozare ales (B1- anexa 5.10) este: Iz = 57 A.

Se determină căderea de tensiune pe coloana electrică, cunoscându-se lungimea ei

L= 10 m:  ΔU[%] = 0,37% < 5%.

 

3. DETERMINAREA VALORII ÎNTRERUPTORULUI AUTOMAT PRINCIPAL CU PROTECŢIE DIFERENŢIALĂ DIN TABLOUL ELECTRIC TDA

Puterea instalată a circuitelor finale este Pi= 10,58 KW, iar puterea cerută este Pc= 5,29 KW, corespunzătoare unui factor de simultaneitate Ks = 0,5.

Valoarea curentului cerut Ic este:

Ic = Pi * Ks / Uf*cosφ = 10580*0,5 / 230*0,95 = 24,21 A.

Se alege pentru protecţia principală a tabloului de distribuţie finală un disjunctor (întreruptor) automat magneto-termic cu protecţie diferenţială având curentul nominal In= 25 A, iar curentul nominal diferenţial IΔ= 30 mA.

MEMORIU TEHNIC

1.DATE GENERALE

1.1. Denumirea lucrării

Proiect “Instalaţii electrice  la apartament proprietate particulară, cu două camere şi dependinţe”.

1.2. Amplasamentul

Municipiul Petroşani, jud. Hunedoara, strada*****, bloc nr.**, scara*,  nr.*, etajul nr. *, apartamentul nr. *.

1.3.Proiectantul lucrării

**********

1.4.Beneficiarii lucrării

**********

1.5.Executantul lucrării

**********

 

2. BAZA DE PROIECTARE

Proiectul a fost întocmit pe baza caietului de sarcini, precum şi a standardelor şi normativelor următoare:

I7– Normativ pentru proiectarea, executarea şi verificarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pâna la 1000 Vc.a. si 1500Vc.c.

P118 – Norme tehnice de proiectare şi de realizare a construcţiilor privind protecţia împotriva focului.

PE107 – Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice.

PE121 – Instrucţiuni pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de legare la pământ.

C 56-2000 – Normativ pentru verificarea calitaţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente.

NP-061-02 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri.

STAS 552 – Doze de aparat şi ramificaţie.

SR EN 60439-1 – Execuţia şi verificarea tablourilor electrice.

SR EN 60598 – Corpuri de iluminat.

SR EN 60947-2,3,4,5,6,7 – Aparataj de joasă tensiune.

SR 6646-3 – Iluminat artificial. Condiţii specifice pentru iluminatul în clădiri civile.

STAS-6990 – Tuburi pentru instalatii electrice din policlorură de vinil neplastifiată.

STAS 8114/2-1,4 – Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat fixe de uz general. Condiţii tehnice speciale.

STAS 8822 – Cabluri de energie flexibile şi foarte flexibile cu izolaţie şi manta din PVC pentru tensiuni nominale până la 750V.

STAS 10955 – Cabluri electrice. Calculul curentului maxim admisibil în cabluri în regim permanent. Prescripţii.

STAS 11054 – Aparate electrice si electronice. Clase de protecţie împotriva electrocutării.

STAS R 11621 – Iluminat artificial. Metoda de calcul a iluminatului în clădiri.

STAS 12604/4,5 – Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii.

SR ISO 8995-97 – Iluminatul sistemelor de munca din spaţii interioare.

 

3. OBIECTUL PROIECTULUI

Prezentul proiect cuprinde soluţiile tehnice necesare pentru realizarea instalaţiilor electrice aferente locuinţei menţionate, enumerate mai jos:

–  Coloana electrică;

− Instalaţie electrică pentru iluminat interior ;

− Instalaţie electrică pentru alimentarea prizelor pentru uz general şi a receptoarelor electrice alimentate prin circuite dedicate;

–  Instalaţie pentru protecţia persoanelor împotriva şocurilor electrice.

4. DESCRIEREA INSTALAŢIEI

4.1. Alimentarea cu energie electrică

Instalaţiile electrice aferente au o putere instalată totală Pi= 10.58 KW pentru consumatorii de iluminat şi prize. Puterea cerută este Pc= 5,29 KW, corespunzătoare unui coeficient de simultaneitate ks=0.5, şi va fi preluată din firida de distribuţie, contorizare şi protecţie (FDCP) de scară  prin coloană electrică individuală şi distribuită la consumatorii finali prin intermediul tabloului electric de apartament  (TDA)- planşa 1/3.

Măsurarea energiei electrice consumate se face prin contor electronic monofazat amplasat în FDCP.

Coloana electrică este monofazată cu două conductoare active şi conductor de protecţie  şi este realizată cu conductoare din cupru  cu izolaţie din PVC cu întârziere la propagarea flăcării tip H07V-K, clasa 5 de flexibilitate, dimensionate corespunzător şi introduse în tubulatură din plastic IPY dimensionată corespunzător şi montată aparent pe elementele de construcţie incombustibile ale clădirii (planşee şi tavane din beton armat). Pe trasee curbe scurte, dificil de realizat cu tub IPY, conductoarele coloanei se vor proteja în tub pliabil riflat ignifugat (copex) tip FXP. Protecţia coloanei împotriva supracurenţilor va fi asigurată în firida de distribuţie FDCP prin siguranţă fuzibilă cu filet montată în soclu LFI 25/25A.

Pentru circuitele de iluminat şi prize se prevede protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină cu întreruptoare (disjunctoare) magneto-termice automate bipolare de tip fază/ nul (1P+N).Echiparea tabloului de distribuţie din clădire trebuie să respecte cerintele impuse de către furnizorul de energie electrică .

Apartamentul este compus din două camere plus dependinţe (hol, baie şi bucătărie ). Distribuţia circuitelor se va realiza cu conductoare din cupru cu izolaţia din PVC cu întârziere la propagarea flăcării tip H07V-K, clasa de flexibilitate 5, sau H07V-U dimensionate corespunzător şi introduse în tuburi ignifugate de tip IPY şi FXP, dimensionate corespunzător şi pozate aparent pe elementele incombustibile (clasa de combustibilitate C0) ale construcţiei (pereţi şi  tavane realizate din planşee din beton armat), precum şi îngropat la trecerile între încăperi şi în pardoseală.Toate trecerile prin pereţi ale tubulaturii se etanşează antifoc cu elemente a căror rezistenţă la foc este egală cu cea a peretelui pe care il traversează ( ipsos, mortar, tencuială).

Receptoarele de energie electrică constau din : iluminat artificial, aparatură de calcul, aparatură audio-video, aparatură electrocasnică, centrală termică cu gaz metan. Receptoarele electrice din instalaţia electrică a consumatorului nu produc influenţe negative perturbatoare asupra instalaţiilor furnizorului.

Descrierea detaliată a distribuţiilor pe tronsoane de circuite este prezentată în tabelul 1 (vezi planşa 2/3- planul electric general):

Tabelul nr. 1 – Distribuţia energiei electrice la consumatori

tabel 1

4.2. Coloana electrică

Energia electrică va fi preluată din firida de distribuţie, contorizare şi protecţie (FDCP) de scară şi distribuită la tabloul de distribuţie finală (TDA) din apartament prin intermediul coloanei electrice individuale (vezi planşa 1/3). Coloana va fi monofazată, cu două conductoare active şi conductor de protecţie (schema TN-S), şi va fi realizată cu conductoare din cupru cu izolaţie PVC cu întârziere la propagarea flăcării, cu secţiunea de 10 mm2 , protejate în tubulatură IPY Ø 25 mm pozată aparent pe elementele incombustibile (clasa de combustibilitate C0) ale clădirii : planşee şi tavane din beton armat. Pe trasee curbe scurte, dificil de realizat cu tub IPY, conductoarele se vor introduce în tub pliabil riflat ignifugat (copex) tip FXP 25 mm. Protecţia coloanei electrice se va asigura în FDCP pe conductorul de fază, printr-o siguranţă fuzibilă cu filet de 25 A.

          Culorile conductoarelor coloanei electrice vor fi cele din normativul I7-2011 :

  • Verde/galben, pentru conductorul de protecţie PE;
  • Albastru, pentru conductorul neutru N;
  • Roşu, pentru conductorul de fază L.

4.3. Instalaţii electrice în locuinţă

Se vor executa instalaţii de iluminat şi prize conform tabelului nr. 2 – Instalaţii electrice în locuinţă

tabel2

 Toate prizele vor fi de tip modular, cu contact de protecţie (2P+PE), vor avea curentul nominal de 16 A şi vor fi prevăzute cu protecţie pentru copii. Toate întrerupătoarele vor fi monopolare simple, de tip modular şi vor avea curentul nominal de 16 A. Cutiile aparente vor fi speciale pentru montarea aparatajului modular

 4.4. Instalaţii pentru iluminat general

Pentru iluminatul tuturor încăperilor se utilizează corpuri de iluminat de tip candelabre şi/sau aplice cu becuri LED sau economice după caz, cu montaj pe tavan sau pe pereţi. Se va respecta grupa de protectie la corpurile de iluminat în funcţie de tipul încăperii. Corpurile de iluminat vor fi comandate prin întrerupătoare montate aparent în cutii aparente individuale sau comune, la înălţimile specificate în planul electric general-planşa 2/3. Întrerupătoarele se vor monta obligatoriu pe conductorul de fază.  Secţiunile conductoarelor din cupru ale circuitului de iluminat vor fi de 1,5 mmp . Ele vor fi protejate prin introducere în tubulatură din PVC cu diametrele de 13, 16 şi 25 mm pozată aparent pe pereţi şi pe tavane şi îngropat la trecerile între încăperi şi în pardoseală.

Culorile izolaţiei conductoarelor vor fi următoarele:

  -roşu, pentru conductorul de fază L;

-albastru, pentru conductorul neutru N;

-verde / galben, pentru conductorul de protecţie PE.

În cazul în care nu sunt asigurate culorile specificate pe toată lungimea traseelor de conductoare, se vor marca cu bandă în culorile specificate toate capetele terminale din doze, pe o lungime de minimum 10 mm.

            Instalatie electrica 17 Instalatie electrica 20

 

 

 

 

4.5. Instalaţii pentru alimentarea prizelor

Pentru alimentarea unor consumatori diverşi a fost prevazută o reţea de prize de uz general , precum şi circuite separate pentru alimentarea maşinii de spălat şi a centralei termice cu gaz metan. S-a prevăzut şi un circuit de  rezervă pentru dezvoltări ulterioare. Toate circuitele de prize se vor racorda în tabloul de apartament TDA  prin disjunctoare automate magneto-termice de tip bipolar (1P+N).

Prizele utilizate vor fi modulare de 16 A cu contact de protecţie şi protecţie pentru copii şi vor fi montate în cutii aparente . Amplasarea prizelor a ţinut cont de planul de mobilare avut în vedere de către beneficiar. Înălţimile de montaj, măsurate de la nivelul finit al pardoselii la axul dozei, sunt cele specificate în planşa 2/3 pentru fiecare priză în parte. Distribuţia energiei la circuitele de prize se va face în cascadă, pentru simplificarea circuitelor şi reducerea  numărului dozelor de derivaţie.

 Instalatie electrica 15 P2LP1-2Secţiunile conductoarelor din cupru ale circuitelor de prize vor fi de 2,5 mm2 . Ele vor fi protejate prin introducere în tubulatură din PVC cu diametrele de 16 şi 25 mm pozată în montaj aparent pe pereţi şi îngropat la trecerile între încăperi şi în pardoseală (circuitele CP2, CP3 şi CL).

Culorile izolaţiei conductoarelor vor fi următoarele:

  -maro, pentru conductorul de fază L;

  -albastru, pentru conductorul neutru N;

  -verde / galben, pentru conductorul de protecţie PE.

În cazul în care nu sunt asigurate culorile specificate pe toată lungimea traseelor de cabluri şi conductoare, se vor marca cu bandă în culorile specificate toate capetele terminale din doze, pe o lungime de minimum 10 mm. Distanţele de montare dintre prize şi elementele metalice legate la pamânt vor respecta prevederile cuprinse în normativ.

 4.6.Protecţia circuitelor finale

Protecţia circuitelor finale împotriva scurtcircuitelor şi a suprasarcinilor de durată se va realiza cu disjunctoare automate de tip magneto-termic. Se vor alege disjunctoare bipolare de tipul  fază/nul (1P+N), care asigură protecţia pe conductorul de fază iar în caz de defect asigură deconectarea simultană a ambilor poli. Caracteristicile disjunctoarelor automate vor fi următoarele:

  -numărul de poli : 2 (1P+N);

-tensiunea nominală : Un= 250 / 415 V c.a.;

-capacitatea de rupere la tensiunea nominală:  Ir=4,5 KA;

-curba de declanşare: C.

 Disjunctoarele vor fi montate în tabloul TDA, individual pentru fiecare circuit, şi vor avea curentul nominal corespunzător puterii cerute de consumatorii aferenţi circuitului respectiv (a se vedea Breviarul de calcul).

 4.7. Protecţia împotriva atingerilor accidentale

Protecţia împotriva atingerilor accidentale se va realiza prin legarea la nulul de protecţie, ca măsură principală, şi prin utilizarea dispozitivelor diferenţiale de curenţi reziduali (DDR), ca măsură suplimentară.

Pentru legarea la nulul de protecţie se va prevedea o reţea de conductoare de protecţie (PE) de la bara de nul a tabloului de distribuţie TDA la contactele de protecţie ale prizelor, precum şi la părţile metalice ale corpurilor de iluminat care în funcţionare normală nu sunt sub tensiune, dar care, prin apariţia unui defect de izolaţie, pot căpăta un potenţial electric periculos. Bara de nul a tabloului TDA va fi legată la priza de pământ a clădirii prin intermediul conductorului PE al coloanei electrice.

Ca măsură suplimentară de protecţie împotriva atingerilor accidentale, tabloul TDA se va echipa cu un dispozitiv de curenţi diferenţiali reziduali (DDR), montat ca întreruptor principal .Acesta va fi de tip bipolar fază/nul (1P+N)  şi va avea următoarele caracteristici :

  -tensiunea nominală :Un= 250 / 415 V c.a.;

-curentul nominal : In= 25 A;

-curentul rezidual diferenţial nominal : IΔ =30 mA;

-capacitatea de rupere la tensiunea nominală : Ir=4,5 KA;

-curba de declanşare : C.

 

4.8.Protecţia împotriva supratensiunilor de comutaţie

Pentru protecţia instalaţiei electrice şi a receptoarelor împotriva supratensiunilor de comutaţie cauzate de deplasarea (întreruperea) conductorului neutru N se va utiliza un releu auxiliar de supratensiune având pragul de declanşare la 255 V. Releul auxiliar se va conecta la reţea direct pe bornele de intrare ale întreruptorului diferenţial principal din TDA şi va fi cuplat mecanic cu acesta (vezi planşa 3/3).

              Instalatie electrica 24 Instalatie electrica 25

 

 

 

 

5.AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR, APARATAJULUI ŞI POZAREA TRASEELOR CONDUCTOARE

Tabloul electric de apartament TDA (planşa 3/3) se va amplasa la o înălţime de maximum 2,50 m faţă de nivelul finit al pardoselii, măsurată până la latura superioară a tabloului.

Întrerupătoarele şi prizele se vor amplasa la înalţimile specificate în planul electric general (planşa 2/3) măsurate de la axul cutiilor aparente la nivelul finit al pardoselii. Întrerupătoarele se vor conecta obligatoriu pe conductorul de fază. Dozele de derivaţie şi cutiile pentru aparatajul modular se vor monta aparent, în principal pe elementele verticale incombustibile ale structurii (pereţi şi planşee).

           Instalatie electrica 18 Instalatie electrica 32Traseele de tuburi se vor monta aparent pe elementele de structură incombustibile (pereţi, planşee şi tavane), precum şi îngropat la trecerile între încăperi şi pe porţiunile introduse în pardoseală. Traseele vor urmări direcţia pereţilor (orizontal şi vertical) şi vor fi pozate într-o manieră curată şi ordonată. Distanţele traseelor de tuburi faţă de elementele de construcţie adiacente vor fi cele din planurile electrice, iar distanţele minime dintre elementele de fixare ale tuburilor (cleme, bride) vor fi cele prevăzute în normativul I7-2011. Traseele vor fi astfel executate încât sa fie cât mai scurte posibil. Este interzisă îmbinarea tuburilor în golurile de traversare între pereţi. Montarea traseelor de tuburi se va efectua după introducerea conductoarelor în acestea. Soluţiile de prinderi, fixări, străpungeri prin pereţi şi planşee trebuie să nu afecteze rezistenţa elementelor de construcţii. Se vor lua măsuri constructive de protecţie antiseismică în corelare cu gradul de seismicitate al zonei în care este amplasată clădirea prin asigurarea tablourilor electrice şi a echipamentelor împotriva răsturnării sau desprinderii, prin realizarea unor fixări corespunzătoare.

Instalatie electrica 3 Instalatie electrica 7

 

Golurile rămase în pereţi în urma traversării traseelor de tuburi se vor etanşa cu materiale care să asigure aceeaşi protecţie la foc ca şi peretele pe care-l traversează (ipsos, mortar, tencuială).

 

6.CONEXIUNI ELECTRICE

Conexiunile electrice între conductoare şi la bornele aparatelor se vor executa numai în doze şi în tablouri de distribuţie, fiind interzise îmbinările de conductoare în interiorul tuburilor de protecţie.

  3.DD3+P2LP1-2 4.DD3+P2LP1-3Conectarea conductoarelor în dozele de derivaţie se va realiza prin reglete de capăt (morsete) şi prin conectori cu cleme elastice (WAGO). Capetele conductoarelor flexibile care se conectează la bornele aparatelor se vor prevedea cu pini terminali sertizaţi sau vor fi cositorite. Toate conductoarele se vor marca la capete pentru identificare cu tile inscripţionate sau cu inele de bandă colorate diferit pentru fiecare circuit în parte. În acest caz culorile utilizate vor fi altele decât cele  pentru identificarea conductoarelor conform NP I7-2011, iar o legendă a culorilor va fi inscripţionată pe intradosul capacelor dozelor de derivaţie. Aşezarea conductoarelor în doze va fi lejeră, fiind interzisă tensionarea legăturilor.

            Instalatie electrica 27 Instalatie electrica 28

 

 

 

 

Alte cateva foto din diverse etape ale executiei lucrarilor.       

1.Strapungere planseu intre DD2 si DD3 6.P2LP1-1

            Instalatie electrica 2 Instalatie electrica 11

            Instalatie electrica 13 Instalatie electrica 14

            Instalatie electrica 16 Instalatie electrica 19

            Instalatie electrica 23 Instalatie electrica 30

            Instalatie electrica 31 Instalatie electrica

 

 

 

 

 

 

AUTOR: Florin Grecu Muresan

Contact: 0723.70.92.39

Vizualizari:29086

52 Comments on "Instalatie electrica aparenta"

  1. Ciobanu Marian Mihai | 14 mai 2017 at 23:09 | Răspunde

    Salut, pentru circuitul separat al centralei termice, este OK siguranta de 6A?

    • Florin Mure?an-Grecu | 21 mai 2017 at 17:55 | Răspunde

      Buna ziua.
      Da, daca centrala este pe gaz.

      P.S. Scuze pentru întârzierea răspunsului, n-am observat mesajul dvs.

  2. am uitat sa va mai intreb ..cum se zice la prize si intrerupatoare care are prindere cu clame acum mai nou ci nu cu surubele pt prinderea firelor …

    • Florin Muresan-Grecu | 5 februarie 2017 at 00:12 | Răspunde

      Buna seara.
      Va multumesc pentru apreciere si ma bucur ca „v-am dat idei” cu acest model de instalatie.
      In legatura cu echiparea tabloului,nu cunosc modelele si codificarile aparatajului Hager, doar o singura data am montat la cineva o diferentiala Hager.In rest, n-am lucrat cu asa ceva deoarece in zona mea nu exista niciun distribuitor (din cate stiu). Cunosc insa faptul că e un aparataj de foarte buna calitate si il puteti folosi cu toata increderea. In principiu, daca montati diferentiala de 25 A/30 mA ca protectie principala iar pe circuitele finale montati disjunctoare de maximum 16A la prize si maximum 10A la iluminat, este OK, iar in acest fel aveti protectie diferentiala la toate circuitele, inclusiv la iluminat.
      In legatura cu dispozitivul de protectie la supratensiune OVP de la Comtec, trebuie verificat daca este compatibil cu diferentiala Hager, deoarece el trebuie asociat (conectat mecanic) cu aceasta diferentiala pentru a putea functiona. Personal ma indoiesc de faptul ca aparatajul Hager ar fi compatibil cu cel de la Comtec, dar trebuie verificat in magazin, inainte de achzitionare.
      Legat de aparatajul terminal (prize si intrerupatoare) care nu are suruburi la bornele de racord, denumirea lui depinde de fabricant. Nu stiu daca toti producatorii de aparataj au asa ceva, eu am lucrat efectiv cu astfel de aparataj doar de la Schneider si Legrand. Daca doriti astfel de aparataj, explicati-i vanzatorului ce doriti (ca vreti ca bornele de racord sa fie cu clapete elastice, nu cu suruburi) si o sa va „descurce” el (sau ea).
      Sper sa va fi fost de folos precizarile mele.
      Spor la treaba!

  3. …buna seara super tare chiar o sa-mi fac si eu cum ati aratat in poze cu tevi plastic ca este mult mai usor…as dori sa va intreb in legatura cu tabloul electric…daca pun la tablou primul Dispozitiv de protectie la supratensiune OVP 1-2 Comtec PF0019-09505 apoi Disjunctor diferential 1P+N 25A/30mA Hager AD875J si dupa aceea restul cu ar fi Siguranta automata 1P+N 16A Hager MJ516J (4–bucati, –2 pt prize tv ,radio ,aspirator, si 1 pt masina spalat ,iar 1 pt frigider) …iar la lumina Siguranta automata 1P+N 10A Hager MJ510J ( 2 bucati ) si ultima tabloul .. Tablou electric aplicat 22 module Hager VS122TD …si v-as ruga sa-mi spuneti daca ar fi mult mai bine daca pot pune dijunctor diferential la lumina dar si la prize …cum credeti d-voastra ca ar fi mai bine ..VA MULTUMESC…

  4. Mulțumesc pt.rabdare și sfat
    Omul din greșeli învață

  5. Puterea totala a unei prize de fortza 16 A este,cu relatia P=U*I*(radical din 3)*(cosinus de ro) de unde rezulta,(P=230V*16A*1,75*0,9),pt.cazul unei apartament.Doresc sa stiu daca este corect calculul

    • Florin Muresan-Grecu | 16 noiembrie 2016 at 21:09 | Răspunde

      Nu, nu este corect, deoarece ati folosit tensiunea de faza de 230V si factorul (radical din 3) care apare doar la calculul puterii active trifazate. Asadar, ati facut un „ghiveci” de monofazat cu trifazat.
      In monofazat dispare factorul (radical din 3) din formula. Oricum, in proiectare nu se calculeaza puterea unei prize, ci se lucreaza cu puterile instalate și puterile absorbite pe intreaga instalatie, sau pe tronsoane de instalatie deservite de un tablou de distributie.
      In ceea ce priveste puterea unui circuit monofazat de prize pentru utilizare generala, Normativul I7 specifica foarte clar ca aceasta putere este de 2 KW.

  6. Va multumesc pt. amabilitatea D voastra

  7. Mai am totusi o intrebari:cum imi sugerati sa fac legaturile intr-o doze de distribuire.Nu doresc,sa fac legaturile prin rasucire si apoi sa le cositoresc.Doresc sa foloseste regleta si sa o pun intr-o doza incastrata n perete care este din protectie blocului.Problema este ca din aceea doza pleaca 2 brate(sufragerie si hol).Exista doza la schneider capabila sa intre 2 randuri de regleta. Adica din prima regleta de 12 conectori sa fac leg.pt.cel de al doilea brate pt sufragerie.Ce tip de regleta trebuie sa fie pt doua dimensiuni de conductor 2,5 Cu.Va multumesc!

  8. F interesanta publicatia dv…felicitari.Am totusi o nelamurire:Dc se pun sigurante automate pe prize de20A cind o priza de uz.casnic este max 16A din protectie.Acea inst.numai poate fii calibrata.Parerea personal ar trebuie dinjuctorul diferential max.16A fata de 20A care nu faci aceea decat sa solicite priza

  9. Florin Muresan-Grecu | 30 octombrie 2016 at 16:37 | Răspunde

    Buna seara si multumesc pentru apreciere.
    1. Ce secțiune are conductorul de nul? Alimentarea tabloului este mono sau trifazata? Conductorul de nul s-a topit în zona vreunei conexiuni? Dacă e așa,posibil sa fi fost un contact imperfect. Dacă nu, e posibil ca secțiunea conductorului să fie prea mică în raport de consumul existent.
    2.Disjunctoarele de 25A sunt supradimensionate. Valorile maxime admise trebuie sa fie 10A pe iluminat si 16A pe prize.
    3. Diferentialul general trebuie ales în funcție de puterea absorbita pe tabloul respectiv. Din ce am estimat eu dupa datele sumare furnizate de dumneavoastra, puterea instalata ar fi de cca. 6-7 KW, insemnand o putere absorbita de vreo 4 KW. Aici ar merge o diferentiala de 20A/30 mA.In ceea ce priveste bobina de „suprasarcina”, probabil ati vrut sa va referiti la bobina de supratensiune. Daca folositi diferential Schneider din gama Acti9, atunci si bobina de supratensiune trebuie sa fie din aceeasi gama. Puteti folosi disjunctoare Legrand si diferentialul principal Schneider, dar trebuie sa aveti grija la conexiuni, ca cele doua game au bornele de nul (cele marcate cu litera N) amplasate invers una fata de cealalta.

  10. Buna ziu!in primul rand felicitari pentru lucrarea realizate,iar acum o sa pun si eu un set de intrebari,avand in vedere ca sunt in impas.La o instalatie electrica facuta la o casa cu etaj,in tabloul de la etaj am mai multe sigurante de 25 respectiv 16A,ca si consumatori ar fi un boilerde 100l,aer conditionat,calorifer in dormitor,tv calculator.aseara firul de nul s-a topit inainte de intrarea sa in panoul de sigurante.acum am observat ca firul de impamantare nu este legat la bara de impamantare ea neexistand.am cumparat una si urmeaza sa fac legaturile.O alta intrebare ar fi daca ar trebui ca amperajul sigurantelor sa fie altul eventual pentru becuri de 10,consumatorii mai mari 16sau sa le las asa.as dori de asemenea sa amplasez si un diferential general+bobina de suprasarcina,de ce capacitate sa fie aceasta.Iar ca ultima intrebare,daca disjunctoarele sunt marca Legrand,diferentialul poate fi Schnider?Multumesc anticipat

  11. Buna ziua, ce soft ati folosit pentru proiectarea instalatiei?
    Multumesc mult si felicitari.

    • Florin Muresan-Grecu | 16 iunie 2016 at 19:35 | Răspunde

      Bună ziua. N-am folosit niciun soft, pentru că nu dispun de așa ceva. Am încercat mai demult să folosesc un program numit Proficad, dar n-am reușit. Planșele le-am făcut de mână, exact cum am învățat la orele de desen tehnic din liceu, în urmă cu mai mult de 30 de ani. A fost destul de laborios, dar mie mi-a plăcut întotdeauna desenul tehnic, așa că nu mi s-a părut o corvoadă.
      P.S. Mulțumesc pentru apreciere.

  12. Foarte buna treaba, dar arata groaznic. Nu pot sa-mi imaginez cum poti sa stai asa…

  13. Bună ziua,
    Îmi place lucrarea dvs.Felicitări și soției că a fost de acord.
    Dacă mă puteți ajuta să refac(doresc o schemă) instalația electrică din pivniță dintr-un bloc din 1978,înlocuind cond. din aluminiu cu conductori din cupru. Tensiunea de alimentare este de 24V. Din sursa principală care are fire din aluminiu, am nevoie de un întrerupător pentru 2 becuri(60W), câte un bec pentru fiecare hol și să le dau drumul când cobor în pivniță.Apoi din sursa principală să plec cu alimentare lumină pentru 7 boxe(fiecare cu doza lui de separație), fiecare cu întrerupătorul lui.
    Mă puteți ajuta?
    Vă doresc multă sănătate dvs și soției!

    • Florin Muresan-Grecu | 28 ianuarie 2016 at 20:20 | Răspunde

      Multumim pentru urari si va dorim si noi asemenea.
      Da, va pot ajuta cu o schema, daca-mi trimiteti adresa dumneavoastra de e-mail ca sa va trimit desenul, sau poate ne ajuta gazda noastra Viorel sa punem schema direct aici. Oricum, o sa va rog sa aveti rabdare pana sambata, ca abia atunci ma pot ocupa de aceasta problema.

  14. Proiectul si memoriul sunt bune. Aparatatele folosite au fost alese foarte bine. Releul de supratensiune cuplat mecanic cu disjunctorul principal este o treaba frumoasa.Solutia aleasa pentru pozarea aparenta a circuitelor este inestetica si poate sa deranjeze aplasarea altor obiecte pe pereti (tablouri, carpete, cuiere,etc).

    • Florin Muresan-Grecu | 27 ianuarie 2016 at 15:58 | Răspunde

      Va multumesc pentru aprecieri, dar si pentru…critica.
      Cum am scris si mai sus, chestia cu estetica este discutabila. Dumneavoastra nu va place (si probabil ca nu sunteti singurul), mie si sotiei mele ne-a placut si ne place in continuare. Si sa stiti ca nu suntem singurii. In legatura cu deranjul pe care-l poate produce instalatia electrica in cazul amplasarii altor obiecte casnice sau mobilier, noi avem o dotare minimalista cu astfel de obiecte, deoarece spatiul locuintei este destul de mic. Este si unul dintre motivele pentru care am ales executia aparaenta, stiind din start ca traseele electrice nu vor deranja cu nimic restul dotarilor.
      Numai bine!

  15. salut,
    Parerea mea este ca sunt variante mai estetice decat acel tub pozat, tub roz si accesorii gri…Daca se vrea aceasta solutie recomand produse KOPOS ELECTRO aceeasi nuanta toata accesoriile, si ca aparataj modular.. recomand cu caldura produsele LEGRAND(Mosaic si Bticino) nu sunt foarte scumpe dar estetic sunt net superioare orcarui produs similar

    • Florin Muresan-Grecu | 25 ianuarie 2016 at 19:55 | Răspunde

      Buna seara.
      Bineinteles ca aspectele estetice sunt intotdeauna discutabile, intrucat gusturile difera de la o persoana la alta.
      Dincolo de preferintele fiecaruia, trebuie sa avem intotdeauna in vedere ca aceste preferinte sa se sincronizeze cu o executie corecta si in concordanta cu prevederile normativelor, ca o garantie ca vom putea exploata in conditii de siguranta maxima instalatia electrica.

  16. Buna seara,

    Pentru alimentarea instalatiei de aer conditionat ( 12000 btu inverter, Imax=7A ) am realizat un curcuit separat direct din tablou, la care am folosit un cablu myym 3×1,5 mm cu o lungime de 12m si o protectie 1P+N de 16A…. e gresit ?

  17. Buna ziua,
    Am revazut articolul dumneavoastra, la fel si raspunsul pe care mi l-ati dat, sunt de acord cu dvs si prin urmare retrag observatiile mele, cu scuzele de rigoare. Va multumesc, cu respect.

  18. Buna ziua, o initiativa laudabila, pentru care multumesc si eu. Am ,totusi, niste observatii/sugestii:
    -lipsa nulului de protectie la circuitele de iluminat(majoritatea corpurilor de iluminat sunt metalice),
    -era si mai bine daca erau totodata conduse prin tuburi si circuitele de curenti slabi. Sugerez o cutie de legaturi mai mare care sa contina un circuit de priza, spliter,router, etc. ,dupa caz.
    -n-am observat cositorirea sau papucirea capetelor de conductor, asa cum se cere in proiect, fapt important pentru asigurarea calitatii contactelor si pentru mentinerea sectiunii.
    -in tablou am observat o prelungire cu conector a conductorului de nul de protectie, ceia ce nu da bine la lucrare noua. In general, dupa parerea mea, ar trebui sa fie lasate mai lungi firele in doze.

    Ca o prima licrare, e bine, urmatoare va fi si mai bine.

    • Florin Muresan-Grecu | 27 ianuarie 2015 at 18:42 | Răspunde

      Buna seara. Va raspund punctual :
      1.Toate corpurile de iluminat sunt impamantate. Nu stiu de unde ati deus contrariul,ca nu am pus fotografii cu corpurile de iluminat,dar tabelul 1 arata exact componenta distributiilor pe tronsoane;
      2.Circuitele de curenti slabi, in cazul meu, constau doar din cablul de la UPC pe care-mi vine atat semnalul TV, cat si internetul. El este pozat aparent pe alte trasee si nu l-am luat in considerare la executia lucrarii. Nu este nicio greseala;
      3.Punctul 6 din Memoriul tehnic, care descrie executia conexiunilor, precizeaza foarte clar cum se vor executa acestea. Daca priviti fotografiile, veti vedea ca executia corespunde cu proiectul;
      4. Conectorul (de fapt regleta) din tablou nu prelungeste conductorul de protectie. La ea este conectat un conductor de 1,5 mmp care merge la bornele bobinei de supratensiune IMSU. Va asigur, totodata, ca capetele conductoarelor din doze au rezerve generoase, chiar daca poate acest lucru nu se vede foarte bine in poze.

      lucrarea de fata nu este prima pentru mine. Ca sa fiu sincer, nu mai stiu exact cate lucrari am executat pana acum, dar sunt destule si sper ca vor mai urma si altele.Cateva dintre ele le puteti vedea daca cititi si celelalte articole ale mele din sectiunea electrice, lucru pe care va recomand sa-l faceti, intrucat toate parerile exprimate de cititori sunt importante pentru mine. Totodata, puteti intra pe pagina mea de facebook („Florin Muresan-Grecu”) unde, la sectiunea de albume foto, puteti vedea si mai multe fotografii cu alte lucrari.

      Numai bine!

  19. Instalatie electrica aparenta e o sulutie decenta pentru hale industriale sau cladiri de birouri, insa nu mi se pare tocmai potrivita pentru casa desi observ tot mai multa lume ce se aliniaza acestui trend.

    • Florin Muresan-Grecu | 14 ianuarie 2015 at 07:15 | Răspunde

      Intr-adevar, se utilizeaza mai mult in domeniul „non-casnic” (daca mi se permite aceasta exprimare).Normativul insa nu interzice sub nicio forma instalatiile aparente in spatii de locuit.Totul depinde de gustul si preferintele proprietarului. Singurele restrictii se refera la respectarea prevederilor normativului.
      Poate ca dumneavoastra (si va asigur ca nu sunteti singurul !) considerati ca am avut pitici pe creier cand am hotarat sa-mi fac astfel instalatia. Asa credeam si eu, pana cand am stat de vorba pe internet cu o cunostinta „virtuala”, care intamplator este administratorul unei firme autorizate ANRE, si care mi-a spus ca in urma cu cativa ani a vrut si el sa-si faca instalatia electrica a casei intr-un mod similar cu a mea, dar n-a cazut „la pace” cu sotia din dotare. Eu am fost mai norocos, ca am fost exact pe aceeasi lungime de unda cu sotia mea.

  20. Ma scuzati, am o intrebare care nu e chiar strict legata de blog.Intr-un tablou electric am o bara pentru nulul de lucru si una pentru nulul de protectie.Cu nulul de protectie nu am neclaritati, in schimb nulul de lucru cum se conecteaza?….Il trec intai prin siguranta generala apoi pe bara de nul si de acolo il duc la fiecare siguranta in parte?…sau il trec prima data prin bara pentru nulul de lucru si de acolo fac punti?

    Va multumesc anticipat!

    • Florin Muresan-Grecu | 3 ianuarie 2015 at 14:16 | Răspunde

      Buna ziua. Aici e sectiunea de electrice a blogului, prin urmare eu consider (si sper ca si gazda noastra Viorel sa fie de acord) ca intrebarea dumneavoastra este la obiect, chiar daca exista alte doua articole care trateaza chiar problematica tablourilor electrice.
      Asadar, daca siguranta generala este bipolara (fie ca este de tipul 1P+N sau 2P, nu are importanta), va recomand sa intrati in siguranta generala cu conductorul neutru al coloanei, iar iesirea ei sa o conectati la bara de nul. De acolo conectati puntile catre fiecare siguranta finala in parte.Daca siguranta generala este monopolara, atunci conductorul neutru al coloanei se conecteaza direct pe bara de nul, puntile catre sigurantele finale facandu-se identic ca in primul caz. Sa aveti in vedere ca pe bara de nul trebuie sa aveti cate o borna distincta pentru fiecare conductor, fiind interzisa conectarea a doua sau mai multe conductoare pe aceeasi borna.
      Sa aveti spor la treaba si poate reveniti sa ne spuneti cum ati rezolvat problema.

      • In primul rand, vreau sa va multumesc foarte mult pentru raspunsul concret si detaliat.Cam in doua luni va trebui sa schimb instalatia electrica a bunicii mele si cu siguranta voi reveni pe acest blog sa spun ce-am rezolvat…Ca o mica paranteza va pot spune ca am cumparat doar tabloul si 6 sigurante bipolare de tipul 2P (o siguranta generala de 32A, trei sigurante de 16A pentru circuitele de priza si doua sigurante de 10 A pentru circuitele de iluminat), urmand ca in decursul celor doua luni sa cumpar tot ce tine de prize, intrerupatoare, conductori si managementul lor.

        Va felicit pentru acest blog si va multumesc inca o data!

        • Am dorit sa va transmit un mail dar primesc mesaj de eroare, mailul declarat este corect? Va rog sa imi trimiteti un mail la adresa viorel_stanculescu@yahoo.com pentru a va transmit ulterior o solicitare.

          • Imi cer scuze! Acea adresa de e-mail nu am mai utilizat-o de peste 6 ani.O data cu acest raspuns v-am lasat si adresa actuala de e-mail…oricum v-am trimis si un mail la adresa mentionata mai sus ca sa fiu mai sigur…

        • Florin Muresan-Grecu | 6 ianuarie 2015 at 11:04 | Răspunde

          Domnule Marian, va sugerez ca in locul sigurantei generale de 32A-2P, sa montati un disjunctor diferential 1P+N de 32A/30 mA.Pe langa faptul ca normativul I7 obliga la existenta uni astfel de dispozitiv, el poate salva viata utilizatorilor respectivei instalatii electrice. Pentru edificare, va invit sa cititi articolul dedicat protectiilor diferentiale, articol pe care il gasiti tot in aceasta sectiune.

          • Din cauza finantelor reduse am ales aceasta cale…dar pana la urma o sa va urmez sfatul dumneavoastra deoarece viata unui om nu se poate cumpara.Daca tot bag mana-n buzunar, as putea sa las aceeasi siguranta generala 2P de 32A(protectie suprasarcina+scurtcircuit)si sa montez 5 diferentiale de tipul 1P+N de 30 MA curba C? Pentru ca nu as vrea la orice incident disjunctorul diferential care-i pus pe general sa-mi inchida toate circuitele.

            Va multumesc mult pentru atentionare!

  21. Multumim pentru aprecieri. Meritul este al celor care au dorit sa puna la dispozitie informatiile, al celor care au scris randurile prezentate si asigurat platforma modesta a blogului. Este putin din cat putem face noi, pentru noi. Multumesc public lui Florin Muresan pentru sprijinul acordat pe zona electrica. In acelasi timp, sunt deschis oricaror propuneri si chiar va rog sa prezentati diverse lucrari sau orice aspecte ce merita cunoscute. De aceea va stau la dispozitie cu platforma si aportul meu ce tine de transpunerea informatiei, foto si text, pe VYS Blog.

  22. Urmăresc de cîţiva ani buni acest blog. Foarte interesante şi utile subiectele abordate. Pe baza acestora, anul trecut mi-am refăcut toată instalaţia electrică la casa părintească care este construită din lemn. Felicitări „proprietarului blogului”!
    Cu stimă.

  23. Ca la carte! Așa pare tot proiectul. N-am cunoștințele necesare sa il amendez, ci pot doar sa invat. O nelămurire am: in câteva poze apar perechi de prize: albe si de culoare. Care este rolul lor/ diferență dintre ele? De ce sunt codate pe culoare?

    • Florin Muresan-Grecu | 1 decembrie 2014 at 17:03 | Răspunde

      De obicei, se utilizeaza prize de culori diferite atunci cand in aceeasi doza modulara se intalnesc circuite de prize cu destinatie diferita (de exemplu, poate exista un circuit de prize de utilizare generala si un circuit de priza pentru o centrala termica). La mine nu a fost cazul de asa ceva, am utilizat si prize rosii doar pentru a „colora” putin estetica aparatajului.

  24. f. f. interesant, profesional si util !

Leave a comment

Your email address will not be published.


*