---

In ultimii ani se vorbeste aproape obsesiv despre termoizolatie, o masura de altfel absolut necesara insa de multe ori directionata doar catre zone singulare ale constructiilor. Subiectul principal ce monopolizeaza discutiile pe tema mentionata este reprezentat de termoizolarea exterioara, arhi-cunoscutul termosistem pe baza de polistiren expandat. Nu este un lucru rau dar excesul dauneaza intotdeauna, asa cum si marketingul pe zona de termosistem a focalizat atentia tuturor asupra izolarii peretilor. In diferitele materiale informative, lucrari de specialitate, pliante sau alte documentatii ale producatorilor si comerciantilor de produse de termoizolatie, gasim informatii privind ponderea pierderilor de energie termica pe suprafetele unei cladiri. Dupa cum se observa in figura urmatoare, aceste cifre nu pot fi chiar exacte insa ne pot face o idee privind ponderea pierderilor, lasand la o parte aspectele subiective pentru care un producator evidentiaza anumite cifre si recomanda izolarea unei zone doar pentru ca livreaza produse si efectueaza servicii legate de acea directie.

Este clar ca toata lumea a inteles cat de importanta a devenit izolarea termica, mai ales in contextul cresterilor de pret la energia termica sau gazele naturale la care se adauga un alt avantaj, cel legat de imbunatatirea confortului interior, dupa parerea mea cel mai important.  Una peste alta, o izolatie termica este o investitie ce merita facuta si care trebuie sa aduca beneficii pe termen lung.  Plecand de la indicatiile privind pierderile energetice ale unei constructiei, se pune problema ce zone alegem ca fiind prioritare pentru izolare si cum dimensionam sistemele. Ei bine, a adauga un strat de polistiren expandat pe o fatada nu poate insemna ca am termoizolat o casa. Nu stiu cati cunosc faptul ca in aceasta directie exista un normativ  care ne poate ajuta sa ne orientam asupra zonelor ce trebuie tratate cu atentie in cadrul lucrarilor de constructie si termoizolare,  Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit, indicativ C 107/1. Acesta specifica valorile minime ale rezistentei termice (corectate, Rc – tine cont de influenta puntilor termice) pentru elemente constructive ale cladirlor de locuit, conform tabelului urmator.

Se observa ca exista o modificare a valorilor impuse pentru rezistenta termica, incepand cu anul 2011, pentru anumite elemente constuctive fiind cresteri semnificative. Imi place sa cred ca acest lucru este o consecinta a identificarii deficientelor privind termoizolarea acestei zone, posibilitatilor de interventie efectiva datorita disponibilitatii spatiului si corelat cu dezvoltarea unor materiale mai performante decat in anii trecuti, materiale ce se regasesc acum si pe piata noastra.

Constatam ca valoarea ce mai exigenta este regasita pe planseele peste ultimul nivel, valoarea rezistentei termice minime fiind de 5 mpK/W. Avand in vedere aceasta prevedere a normativului C107/1, mi-am propus sa trecem in revista cateva din solutiile pe care le putem aborda in legatura cu termoizolarea planseului catre pod, in diferite variante constructive. Efectuand un simplu calcul plecand de la conductivitatea materialelor uzuale de termoizolare, de exemplu vata minerala de sticla, o rezistenta termica de 5 mpK/W corespunde unei izolatii cu o grosime de circa 20 cm, departe de valorile utilizate in mod curent la constructii.

Din punct de vedere constructiv, avem doua tipuri de plansee ce se utilizeaza pe scara larga pentru cladiri, plansee din beton armat si plansee pe structura din lemn. Indiferent de tipul planseului termoizolatia trebuie sa fie amplasata pe exteriorul suprafetei, astfel incat sa se realizeze o continuitate a anvelopei constructiei, cu alte cuvinte o continuitate a izolatiei la nivelul exteriorului cladirii.  Pentru ca planseul peste ultimul nivel se afla in cele mai multe cazuri spre pod, amplasarea izolatiei catre aceasta zona trebuie sa aiba in vedere alegerea unei solutii care sa asigure circulatia pe suprafata si/sau depozitarea diverselor lucruri.

Revenind la solutiile de termoizolare a planseului, in cazul cand acesta este din beton se pot adopta cateva variante:

– aplicarea directa a izolatiei din vata minerala;

– aplicarea directa izolatiei din polistiren expandat;

– aplicarea izolatiei din polistiren expandat cu densitate ridicata sau polistiren extrudat, urmata de aplicarea placilor fibro-lemnoase pentru asigurarea circulatiei pe suprafata podului;

– aplicarea izolatiei din polistiren expandat cu densitate ridicata sau polistiren extrudat, urmata de aplicarea placilor fibro-lemnoase pentru asigurarea circulatiei pe suprafata podului;

-o varianta alternativa, mai putin utilizate, este montarea unei retele de rigle intre care vom putea aplica izolatia, apoi se inchide suprafata cu scandura sau diferite placi fibro-lemnoase.

De regula izolatia peste planseul din betonspre pod este o solutie pe care majoritatea o executa ulterior, dupa ce constata ca are o problema legata de condensul pe tavane sau la colturile exterioare, fiind preferata de multe ori izolarea pe partea interioara a planseului, pe tavanul ce este finisat in sistemul cu gipscarton. In acest caz se opteaza pentru o izolatie de 5cm cu vata minerala ceea ce nu este tocmai suficient si corect.

O alta situatie este cazul in care avem un planseu realizat pe o structura din lemn, preferat de multi datorita costurilor mai mici insa acesta necesita o izolare mai buna si atentie in executie. Greselile se pot realiza mult mai usor pe o astfel de structura si deficientele solutiei aplicate se vad rapid, pierderile de energie sunt usor de resimtit atat pe timp de vara cat si iarna.

Pentru inchiderea si finisarea planseelor din lemn, prima greseala ce se realizeaza inainte de a lua o hotarare privind izolarea este inchiderea partii inferioare sau superioare cu scandura (a se vedea cele 2 foto ce urmeaza). Ulterior ne trezim in situatia de a aplica o izolatie si, in unele cazuri, inchiderea realizata ne poate incurca in aplicarea corecta a straturilor necesare.

Sfatul meu este sa ganditi sistemul de izolatie si inchiderea planseului din faza initiala, stabiliti straturile ce se vor aplica si ordinea corecta pentru a nu compromite lucrarea, obtinand efectul cel mai bun posibil.

In aceasta, sistemul utilizat pe scara larga presupune inchiderea planseului pe partea inferioara cu o retea de profile metalice pentru gipscarton, profilul CD 60 pentru campul planseului si profilul UD30 pentru zona perimetrala a fiecarei camere. Avem posibilitatea de a utiliza o structura simpla, asa cum se vede in foto sau structuri duble de profile metalice. Din considerente strict financiare, majoritatea opteaza pentru structura simpla, chiar daca aceasta este mai putin rezistenta, existand riscul de aparitie a fisurilor pe imbinarile placilor din gipscarton, mai ales daca structura planseului din lemn nu este suficient de solida.

Sub structura de profile metalice se aseaza o bariera de vapori avand grija ca imbinarile foliei sa fie realizate etans. Pentru aceasta se petrec circa 15-20cm zonele imbinate si se etanseaza cu banda adeziva in cazul in care folia este din polietilena sau cu banda adeziva aluminizata daca avem o bariera de vapori din folie de aluminiu, armata. Fixarea barierei de vapori pe reteaua de profile metalice se face utilizand o banda dublu-adeziva iar perimetral este recomandata acceeasi masura de etansare a imbinarii cu peretii, utilizand un mastic special.

Este inevitabil ca in structura tavanului sa amplasam circuite electrice pentru iluminat sau pentru alte necesitati, ori cablaje pentru sisteme de comuinicatie iar pozarea acestora presupune sa strapungem bariera de vapori montata anterior. In acest caz,orice strapungere se va realiza prin perforarea foliei insa etansand foarte bine zonele, asa cum se vede in foto.

Pe partea tavanului se poate realiza acum inchiderea cu placile din gipscarton necesare, pe spatiile de locuit fara umiditate utilizam placi normale (albe) iar in baie si bucatarie utilizam placi din gipscarton rezistente la umiditate, verzi.

Finisajele interioare isi vor urma cursul firesc, noi avem de vazut ce urmeaza sa facem spre pod, acolo unde trebuie amplasata izolatia termica. Asadar, avem doua spatii ce vor fi acoperite cu izolatie, unul este cel creat intre structura metalica pentru gipscarton si grinzile din lemn iar cel de-al doilea este cel  dintre grinzile de lemn asezate la o anume distanta, de regula 60, 70 cm. Se aseaza cele doua straturi de vata minerala intr-un mod continuu, fara a lasa goluri de aer intre bucatile de izolatie si fara a tasa materialul.

In functie de necesitatea de utilizare a suprafetei podului, putem lasa suprafata asa cum rezulta dupa aplicarea vatei minerale sau o putem inchide cu ajutorul unor placi fibro-lemnoase (de exemplu OSB) sau cu scandura groasa. Inchiderea se face prin fixarea directa pe grinzile din lemn, fara a adauga vreun alt strat intermediar. Daca inchiderea este realizata fara rosturi, izoaltia este suficient de protejata si nu va fi posibil sa fie incarcata cu praf.

Exista cazuri in care spatiul disponibil la nivelul planseului si inchiderii cu gipscarton realizata pe partea interioara a acestuia nu permite utilizarea unei grosimi suficiente de material izolator, minimul de 20 cm ce rezulta din prevederile normativului. Pentru a ajunge la gradul de izolare minim recomandat avem doua posibilitati, fie adaugam inca un rand de rigle (transversal pe grinzile din lemn ale planseului) realizand spatiul necesar pentru adaugarea suplimentara de izolatie, fie adaugam doar material izolator, corespunzantor necesitatilor de circulatie si utilizare a spatiului podului.

Inainte de final, sa vedem o situatie de evitat si care este intalnita in foarte multe cazuri, tocmai din neglijenta prin care este tratata problema izolatiei pe aceste zone, cum spuneam la inceputul articolului. Un caz in care s-au adaugat doua straturi de izolatie termica cu bariera de vapori, primul strat fara a etansa imbinarile la nivelul foliei de aluminiu prezenta pe izolatie iar grosimea totala a acestor doua straturi era de doar 10cm.

Asadar, o izolatie montata incorect, subdimensionata, o trecem la exemplele negative – ASA NU!

---