Termosistemul – placare si dibluire


Au trecut deja destui ani de la primele lucrari de termoizolare exterioara, sistemul este utilizat la aproape toate constructiile si am ajuns in punctul in care ii intelegem pe deplin avantajele, depasind discutiile initiale in care izolatia utilizata era la o grosime si o densitate minima. Astazi, pe langa polistirenul expandat utilizat pe fatada si cel extrudat utilizabil pe terase si soclu, regasim din ce in ce mai mult varianta cu placi din vata bazaltica. Toate bune si frumoase, izolam pe exterior locuinta insa exista suficiente detalii care par sa ne scape.

Chiar daca un termosistem poate sa para o lucrare banala, nefiind in esenta o lucrare complexa din punct de vedere al straturilor de materiale si operatiunilor insa exista amanunte pe care fie nu le cunoastem, fie le neglijam din aceeasi mediocritate …. Trecand zilnic pe langa constructii in curs, chiar discutand cu beneficiari si executanti, am constatat ca simpla lipire a izolatie si acoperirea ei este cam tot ce se discuta. Daca avem adeziv, izolatie de 10-15cm si tencuiala decorativa, pare ca totul este in regula.

Ei bine NU! Izolatia exterioara a fatadei nu inseamna doar sa lipim placile pe fatada si sa le finisam. De ce? Pentru ca ideea articolului a plecat de la cele trei fotografii ce urmeaza. Am fost mirat sa vad o fatada de casa P+M plina de dibluri. Ba mai mult, multitudina de bucat utilizate, formele ciudate in care s-a lipit placa de polistiren expandat, m-au mirat putin. O fi bine, ofi rau?

Se intelege faptul ca nu este o fatada dreapta ci una pe rotund, aceasta fiind explicatia modului de lipire si fixarea sulimentara cu dibluri intr-un numar foarte mare. A existat o regula de aplicare a diblurilor care sa se pastreze pe intreaga fatada? Din pacate nu am vazut cum este aplicat adezivul pe placa de polistiren insa sunt convins ca s-a utilizat metoda prin puncte. Puncte si atat sau metoda completa recomandata, inclusiv contur de adeziv?

O alta foto de la un termosistem cu vata minerala. Din nou nu stiu ce se afla in masa de spaclu peste care au fost aplicate diblurile dar imi place sa cred ca aceasta masa de spaclu a fost armata cu plasa de fibra, s-au aplicat dibluri pentru vata si apoi se va trage alt strat de masa de spaclu armata. Daca nu este asa, avem din nou o situatie ciudata sau o solutie improvizata.

Pentru ca nu este suficient sa criticam sau sa aratam greseli, haideti sa punctam cateva din detaliile pe care trebuie sa le stim cand lucram un termosistem si in special ca beneficiari ai caselor, pentru ca ei platesc si ei vor avea probleme in viitor, daca lucrarea nu este corect realizata. In primul rand pregatirea stratului suport pe care se aplica izolatia, recomand tencuirea casei pentru a inchide si lega corect zidaria, asigura un suport solid, reistent si plan pentru aplicarea termosistemului.

Odata tencuita casa (sa intelegem ca acest strat de tencuiala va trebui sa aiba timp de uscare si mai ales de maturare de circa 28 zile), avem doua posibilitati de placare sau de lipire cu izolatie. Le vedem in foto, lipirea pe contur utilizabila de regula pentru constructiile vechi – aici nu avem intotdeauna un suport cu abateri mici de planeitate, lipirea in pat continuu pentru suport cu abateri nesemificative de planeitate, tencuiala noua, placi OSB etc. Evident aceatsa a doua varianta este si cea mai buna, mai ales pentru termosistemul cu vata bazaltica.

Metode lipire izolatie

Daca vom opta pentru lipirea izolatiei prin metoda patului continuu, utilizarea diblurilor pentru constructii cu inaltime mica, asa cum este in prima fotografie, adica sub inaltimea de 8m, fixarea suplimentara cu dibluri nu este neaparat necesara. Aceasta nu inseamna ca nu se poate utiliza dar fara a exagera prin gaurirea excesiva a fatadei. Un mester care intelege principiul de functionare al unui termosistem, va sti cand si cum sa aplice diblurile si nu va utiliza o cantitate dubla de dibluri doar pentru a elimina riscuri induse de lipire incorecta a placilor de izolatie.

O consultare a ghidurilor furnizate de producatorii din domeniu ne arata ca sunt doua scheme de aplicare a diblurilor. Pentru cladirile rezidentiale cu inaltime mica, schema minima cuprinde un numar de 6 dibluri/mp sau 8 dibluri/mp.

Schema dibluire

Se utilizeaza cat mai mult placi intregi, iar pentru zonele unde este necesara completare sau incadrare in suprafata fatadei vor fi utilizate bucati cu latimea mai mare de 15cm. Teserea placilor este obligatorie si se va respecta aceeasi asezare orizontala a placilor de izolatie. Atunci cand utilizam metoda in puncte se va aplica diblul in zona unde avem punctul de adeziv pentru a a vea o fixare corecta si nu pe zona fara adeziv pe placa, in caz contrar vom risca spargerea placilor de izolatie sau fixarea slaba a diblului.

Pentru ca avem dubii legate de fotografia cu dibluri peste masa de spaclu de mai sus si am presupus ca e va face o dubla armare, trebuie sa spunem ca in acest caz primul strat de fibra de sticla nu se va petrece la imbinari, va fi aseata plasa langa plasa si inglobata in adeziv. Ulterior, cand aplicam stratul secundar de masa de spalcul armata vom suprapune plasa de fibra cu cei 10cm cunoscuti deja. Dubla armare va avea ca rezultat o fatada cu o rezistenta ridicata la impact, mai ales in cazul in care utilizam vata bazaltica, aceasta fiind mai putin densa decat polistirenul.

Acestea sunt doar cateva aspecte legate de termosistem, as adauga inca unul inainte de final pentru ca are legatura cu una din solutiile aplicate la casa cu termosistem cu vata bazaltica. Terasa, placa de beton ce reprezinta terasa nu a fost cuprinsa in izolatie, fiind turnata direct sapa de egalizare si apoi finsiajul. O structura de beton de acest gen, neizolata nici macar cu polistiren extrudat de 2cm pentru a avea o continuite a izolatiei si o anvelopa izolata complet, poate produce condens la interior, reprezentand o zona cu rezistenta termica mica. La fel, zona de spalet unde se termina vata, pana un tocul ferestrei sau usilor, ramansa neizolata cu un strat de minim 2cm de vata bazaltica sau polsitiren extrudat, in acelasi caz de mai sus, este acoperita direct cu adeziv si plasa de fibra, reprezentand aceeasi punte termica ce poate produce condens – mucegai la interior si pierderi de energie.

Ramane intrebarea, de ce sa nu tratam cu atentie toate detaliile ce tin de realziarea corecta si completa a unui termosistem? De ce sa nu evitam greseli care pot duce la degradarea rapida a fatadei si probleme la interior? De ce ne uitam doar la campul izolatiei in mijlocul peretilor, acolo unde nu am vazut sa fie in general probleme? Majoritatea situatiilor neplacute tin de zonele de colt, muchii, imbinari, acolo unde apar primele probleme pentru ca sunt zone care tin de acele detalii pe care trebuie sa le analizam corect si sa nu facem rabat de la calitate.

Vom mai discuta despre alte aspecte ce tin de termosistem pentru ca mai sunt destule aspecte si mai ales greseli care se fac in santiere, voite, nevoite, din ignoranta sau necunoastere. Nu va bazati neaparat pe priceperea mesterului, oricat de priceput este acesta, vor exista zona unde este depasit de situatie, este verificat faptul ca nu putem cuprinde toate amanuntele si cu cat trece timpul in santier, cu atat graba finalizarii poate induce delasare sau faciliteaza ignorarea detaliior semnificative.Grja la detalii de scapa de neplaceri, spor in toate!


3 Comments on "Termosistemul – placare si dibluire"

  1. Florin Muresan-Grecu | 22 iunie 2021 at 9:08 | Răspunde

    Insusi faptul ca apar atatea probleme reprezinta dovada cea mai clara ca termoizolarea nu este deloc o lucrare banala.
    Foarte util acest articol!

  2. ?‍♂️
    Se poate aplica strat de 10-15 cm vata bazaltică peste strat existent de polistiren expandat pe o fațada a unei pensiuni in zona montană înaltă cu scopul măririi izolației termice.
    De precizat ca vechiul strat a fost aplicat pe mămăligii ca-n anii 2008.
    Dacă DA, cum se recomanda aplicarea peste stratul existent care este finisat cu structurată, vă rog?

    • Teoretic se poate adauga un strat de izolatie suplimentar dar de ce vata bazaltica? In situatia data, ideea cu vata bazaltica poate fi de dorit pentru a avea beneficia de o izolare fonica si de o mai buna difuzie a vaporilor prin peretele izolat insa adaugand peste un strat de polistiren si decorativa existenta, logica dispare. Cat sa fie izolatia actuala, 10cm?
      Daca exista polistiren, nu vad niciun avantaj sa adaugam bazaltica,se poate continua tot cu polistiren, montat la pieptene. pretul suplimentar platit pe vata bazaltica nu se justifica in cazul dat.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*