Stanci artificiale


Este o placere sa descoperi diverse persoane care isi realizeaza singure amenajarile sau elementele de decor pentru casa si gradina. Chiar daca uneori poate sa fie mai greu atat pentru ca nu sunt detinute suficiente informatii despre tehnica de realizare, materiale, sculele si uneltele necesare  etc. Nu trebuie sa fii neaparat constructor ca sa poti realiza o serie pentru propriile nevoie si acest articol este un alt exemplu ca pasiunea mesteritului nu are limite.

 Articolul de astazi legat de realizarea stancilor artificiale este opera lui Antal, un alt pasionat DIY. Sa vedem cum se realizeaza stancile artificiale (roci false din ciment) si ce utilitate pot avea ele. Dupa cum spune autorul, nu este un profesionist si nu are pretentia ca metoda si modul meu de lucru sant cele mai indicate, asa ca o anumita doza de prudenta ar fi necesara .

In principal, aceste stanci sunt folosite pentru realizarea unor amenajari peisagistice, in zone unde se amenajeaza diverse iazuri cu sau fara curgeri de apa, cascade. In acest caz este vorba despre un micut iaz de gradina inconjurat de stanci si o cascada. Principala problema a iazurilor de gradina dotate cu cascade sunt rocile, sau mai bine spus lipsa volumelor mari. Marea lor majoritate sunt construite dintr-o aglomerare de pietre plate mai mari sau mai mici, asezate pe o folie de cauciuc sau fixate cu mortare.  Ca sa realizezi cu adevarat o cadere de apa ai nevoie de elementul principal, masivitatea unei stanci care face din aceasta cadere o simfonie. Fara stanca masiva de baza, apa nu ar avea acelasi traseu, ar disparea undeva in maruntaiele pamantului. Cum utilizarea unei stanci adevarate ar crea mari batai de cap cu transportul si asezarea pe pozitie, datorita greutatii extrem de mari, singura optiune care sa aduca cu realitatea este realizarea unor stanci artificiale.

Asadar am optat pentru o cascada de acest gen, pe care incerc sa o prezint mai departe.

Pentru prepararea materialului este recomandat sa existe minim 2 persoane, fiind vorba de o cantitate de circa 1 tona si ceva de mortar. Totul se lucreaza manual si nu este deloc usor de unul singur.

Primul pas a fost o gasirea unei schite, dupa mai multe incercari m-am oprit la aceasta:

Inainte de toate trebuie sapata groapa iazului ce va adaposti cativa pesti. pentru ca acestia sa aiba o anumita protectie pe timpul sezonului rece, am optat pentru adancimea de 120cm. Iazul gandit are o forma aproximativ circulara si nu are etaje pentru plante, doresc sa arate ca o acumulare de apa intre stanci sau roci mai mari, ceva asemanator cu aspectul unui tau de munte. Am comandat o folie EPDM care a fost asezata in groapa si acoperind inclusiv malurile. Deoarece urmeaza sa ridicam stanca artificiala langa iaz, am acoperit folia EPDM cu o alta folie de polietilena, doar pentru protectia la murdarire.

Constructia propriu-zisa a inceput cu suportul ce va fi realizat din polistiren expandat, taiat sub forma de cuburi. Placile de polistiren au fost lipite cu banda adeziva, si asezate astfel incat sa realizeze o forma bruta a viitoarei stanci. Dupa aceasta etapa se aseaza o plasa de rabitz pe intreaga suprafata si o fixam cu cateva scoabe din loc in loc. Din pacate nu am fotografii pentru aceasta etapa cu polistirenul dar nu ar trebui sa fie o problema de intelegere.

Structurile de polistiren armat au fost asezate pe maluri doar partial pentru a putea lucra pe zona interioara. Acestea au fost fixate in sol cu cateva bare de fier beton. Tot in etapa aceasta am pozitionat furtunul de recirculare a apei care face legatura dintre pompa submersibila si partea de sus a cascadei.

Pana aici toate bune si frumoase,urmeaza distractia de baza, prepararea mortarului si formarea stancilor. Reteta utilizata pentru mortar fost: 1 parte ciment , 2-3 parti nisip fin cernut, 1 parte adeziv de gresie de exterior si fibre de polietilena. Materialul trebuie sa fie destul de gros si cremos, nu trebuie sa curga dar nici sa fie prea tare.

Prima data se aplica un strat de mortar care trebuie sa imbrace armatura. Acest prim strat poate fi mai fluid comparativ cu cel ce va fi utilizat la texturarea stancilor. Aplicarea mortarului s-a realizat cu mana protejata de manusa, nu merge cu mistrie si aruncari de precizie. Suprafata stratului de baza trebuie sa fie cat mai neregulata, rugoasa, astfel incat urmatorul strat sa faca priza cat mai bine. Dupa minim 24 de ore de la aplicarea mortarului de baza, putem trece la aplicarea stratului final, cel ce va fi texturat. Utilizam aceeasi compozitie dar ceva mai putina apa, mai gros. Urmeaza o perioada de asteptare de cateva ore  pana cand devine suficient de stabil pentru realizarea texturarii.

Inca din aceasta etapa trebuie vizualizat cum va arata stanca finala, fara imaginatie si fara o observare atenta a stancilor naturale nu iese nimic. Am aplicat materialul cu aceleasi manusi de cauciuc iar apoi am folosit 2 gletiere din inox, modificate. Acestea au capetele rotunjite pentru ca trebuie lucrate cu ele in acelasi timp si nu trebuie sa aiba colturi care sa agate materialul. Astfel se creeaza tot felul de margini, trebuie imaginat ca aspectul initial al unei stanci a fost format din mai multe fatete orientate diferit . Pentru asta trebuie taiat in ciment, in alta parte trebuie ridicat sub forma de mici coame, mici muchii, dupa imaginatia fiecaruia.

Pentru texturare am folosit urmatoarele scule, parte din ele apartinand instrumentarului stomatologic. Scula mica care a fost de baza pentru crapaturi si fisuri iar cea mai mare a fost folosita la crevase impreuna cu un cutit obisnuit , o pensula si o perie de sarma. Se incepe de sus in jos si dupa cativa cm de crapaturi si fisuri se indeparteaza materialul desprins cu ajutorul pensulei. Trebuie pensulat cimentul crud care este desprins pentru ca altfel va face priza din nou. Din loc in loc am lovit cimentul cu peria de sarma, cand cimentul este suficient de ferm se desprind mici portiuni din suprafata si in final arata ca o piatra macinata neregulat.

Cea mai buna metoda de texturare generala inainte de fisuri este folosire matritelor din latex, matrite obtinute prin turnarea si intarirea ulterioara a latexului pe stanci naturale. Este mai bine sa dispui de 2-3 matrite si sa le presezi amestecat. Din pacate nu se gasesc la noi, evident, iar sa-ti cumperi singur materiale bicomponente sa-ti fabrici tu matritele este exagerat de scump daca nu lucrezi profesional.

O fotografie cu exemplu de texturare, se vede cum am folosit instrumentul din inox, arata ca un mic bisturiu in unghi.

In mare asa s-a realizat texturarea cimentului, transformarea unei suprafate netede de mortar de ciment intr-o fata de stanca, in cateva ore. Nu ma pot abtine sa nu spun ca este oarecum dificil, necesita rabdare si atentie, deci nu este chiar o metoda rapida si usoara.

Etapa urmatoare texturarii este colorarea. Inainte de colorare,suprafata stancii trebuie „arsa” usor cu arzatorul cu gaz pentru topirea fibrelor de polietilena care ies la suprafata cimentului.

Am folosit vopsele acrilice, aplicarea pe rocile din ciment se face prin pulverizare si nu prin pensulare. Este suficient un pulverizator de mana, manual, fie din cele pentru casa, fie din cele pentru gradina care sunt mai mari. Vopselele acrilice au fost din gama Maimeri, cele folosite pentru pictura (vopsele profesionale), au ca indicatie si picturile murale de exterior. Ca regula de dilutie, teoretic merg diluate maxim 1:50 cu apa dar odata cu cresterea dilutiei puterea de acoperire scade. Am folosit dilutii diferite, pana la 1:10. Inainte de aplicare efectiva a stratului de vopsea s-a utilizat o amorsa acrilica.

Pulverizarea vopselei se face in straturi repetate ca sa acoperi culoarea de baza, merge mult mai bine cand se porneste de la alb si este mult mai greu sa deschizi o culoare fata de procedeul invers. Am folosit mai mult culori, unele total aiurea de m-am ingrozit cand am vazut cum arata dupa ce s-a uscat asa ca a fost nevoie de drumuri repetate la magazin si de alti bani, costuri aiurea dar asta a fost, experienta se dobandeste lucrand.

Culorile utilizate au fost: Warm White, Titanium White, Carbon Black, Mars Black, Mars Brown, Raw Sienna, Burnt Sienna, Burnt Umber, Payne’s Gray, Warm Grey si Olive Green. Cele mai utilizate au fost combinatiile de raw sienna cu alb, maron si negru, celelalte au fost folosite din loc in loc pentru accente. Porneam de la o baza alba in care introduceam nuantele mai inchise cu fiecare strat.

Se aplica un strat si se lasa la uscat circa 1 ora. Uscarea completa este la 24 de ore dar pentru vopsire eu am incercat si aplicarea pe ud, in modul acesta culorile difuzeaza una in alta in zonele de suprapunere. Negrul se aplica ultimul, initial in fisuri si crapaturi si apoi din loc in loc pentru inchiderea unor culori sau creearea de umbre.

Pentru difuzia culorilor am folosit si un burete marin. Se tamponeaza cu buretele umed dupa circa 20 de secunde zona unde s-a pulverizat culoarea. Rezultatele sunt fantastice, nici o micropulverizare sau pensulare nu poate inlocui modul aleatoriu de actiune a buretelui marin. Ultima manopera de vopsire a fost aplicarea albului-gri pe muchii prin tehnica dry brush. Este destul de migalos si poate fi inlocuita excelent daca se foloseste cimentul alb, in acel caz se aplica o frecare a muchiilor cu hartie abraziva.

Exemplu de vopsire pornind de la un alb combinat cu raw sienna si inchizindu-se prin nuante mai inchise. In final negru in fisuri apoi negru din loc in loc pentru nuantare si muchii in alb murdar prin dry brush.

 Dupa uscarea completa am aplicat un strat hidroizolator cu lac acrilic semimat pentru piatra. Este necesar pentru ca este o structura expusa continuu la apa. Rezistenta vopselelor profesionale la factorii exteriori este foarte mare dar nu este o idee chiar linistitoare sa revopsesti totul dupa citiva ani asa ca este bine sa fie protejate cu un lac mat. Pe de alta parte protectia nu mai permite modificari de culoare ulterioare. Toata constructia a durat aproape 3 saptamani.

Inceputul functionarii caderii de apa.
Dupa cateva saptamani au inceput sa apara algele verzi unicelulare, acestea au colonizat rapid caderea de apa, in sfarsit a capatat un aspect mai natural.

Peste alte 2 saptamani toata suprafata expusa la apa a fost colonizata (pe cei oripilati de alge si care nu pot accepta iazurile de gradina fara lampi UV si solutii algicide eu ii sfatuiesc sa dea cu Domestos, peste tot, pot sa-l foloseasca si ca sampon, sa fie siguri ca nu s-au contaminat naibii cu vreo alga).

Volumul iazului este de circa 1300 litri ceea ce il incadreaza in categoria iazurilor mici. Neavand plante are nevoie de filtrare. Am avut materialele ramase de la fostul iaz : o pompa submersibila de iaz cu un debitde 6000 litri/ora ( dar care la inaltimea de 140 a cascadei si calculand si adancimea unde se afla pompa are un debit redus la maxim 2-3000 de litri/ora ) si un filtru de presiune de 10 litri pe care l-am scufundat in iaz dupa ce am anulat lampa UV cu circuitul ei. Si-au facut treaba foarte bine dar si cu un mic ajutor, ca sa scap de invazia initiale de alge verzi unicelulare care imi transformasera apa intr-o ciorba tulbure a fost nevoie de o solutie cu un amestec de bacterii. In cateva zile apa s-a facut cristal si asa este si acum .

Imi place foarte mult aspectul de apa neagra dat de folia EPDM in combinatie cu latimea mica dar adancimea mare si cu contrastul de culoare al stancilor de pe mal , aspect pe care un iaz putin adanc il obtine foarte greu sau chiar deloc. Rocile ce formeaza malurile sant semiscufundate, practic nu se vede locul unde folia iese din apa , un alt aspect aproape imposibil de rezolvat la iazurile clasice fara a avea maluri de latimi foarte mari si etaj subacvatic pe masura.

Dupa ce l-am terminat parca a inceput sa-mi para rau ca nu l-am facut integral din imitatie de roca, inclusiv albia iazului, ar fi fost o continuitate a stancilor de pe mal.

 Alte texturi

    Coloratie si textura , inclusiv un lichen pictat

 Aspectul de ansamblu

Planuri: colonizarea cu muschi, deocamdata am inceput cu niste acrocarpi pufosi. Urmeaza ca anul acesta in primavara sa culeg niste pleurocarpi de la o cascada naturala pe care o sa-i plasez in imediata apropiere a caderii de apa, acestia sunt mai iuti de picior si sper sa colonizeze rapid, dupa acrocarpii aia astept cu zecile de ani. O sa incerc si cu colonizarea unor licheni dar am mari dubii ca-i voi convinge ca lacul acrilic e prietenul lor. Sper ca iedera sa imbrace rocile de fundal cat mai repede si deja a acoperit complet partea din spate si s-a catarat pe stanci. In partea stanga exista construit un ghiveci destul de adanc, deghizat in roca, deocamdata se observa resturile unei ierbi Pennisetum alopecuroides. Inca nu stiu daca va ramane iarba sau voi planta un artar japonez, inca mai caut o specie foarte mica de Acer ca sa-l cresc bonsai.

Si toate acestea pentru ca o cascada in natura este formata din roci vii, aproape nimic nu este mort pe o stanca .


7 Comments on "Stanci artificiale"

  1. Buna ziua,
    Aveti informatii despre terasarea gradini. In mod special ma intereseaza cu ce se poate stabiliza terenul in afara de zid, fundatie. Ma gandesc la ceva plasa care sa nu lase pamantul sa fuga sau sa se spele de la ploaie.
    Va multumesc

    • Plase metalice sub forma de cub sau paralelipiped, umplute cu piatra de rau sau alte tipuri. Partial pot fi ingropate insol pentru o baza mai solida.

  2. Buna ziua,
    As dori sa fac o stanca din fibra de sticla. ma gandesc sa fac o matrita din beton .Credeeti ca e Ok?
    Respect,
    Geo

    • Depinde de marime, pentrupiese mari o matrita dinbeton poate fi o problema. De ce nu din alt material mai usor de fasonat, de exemplu ipsos?

  3. dumitrascu aurel | 12 decembrie 2020 at 10:51 | Răspunde

    As dori sa ma sunati pentru o lucrare la piscina 0723544882

  4. Salut. Inteleg ca esti un profesionist in amenajarea unor spatii speciale cu stanci artificiale, cascade, pereti de stanca, etc. Noi deschidem in Bucuresti un Adventure Park si avem nevoie de mai multe elemente de decor artificial, dar vorbim de suprafete foarte mari… De fapt, pentru inceput, ne-ar interesa un arhitect peisagist profesionist, care sa inteleaga conceptul nostru si sa-l construim impreuna. Proiectul este unic in Bucuresti si va fi amplasat pe Familyfest Island (insula Fundeni) din Bucuresti, pe o suprafata de aproape 7.000 de mp. Daca ai variante si esti interesat, te rog contacteaza-ma cat mai urgent. Multumesc. Marius

  5. Hello,
    Who made this artificial rocks?
    Please share the e-mail.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*