Semineu Sergiu


Incep aceasta prezentare prin felicitarea celor care au reusit sa creeze acest blog, datorita informatiilor prezentate, un oarecare (eu), fara vreo experienta in construirea de seminee mi-am putut realiza un vis si nu exagerez deloc.

Avand in vedere acest aspect, am decis sa impartasesc cu voi experienta sau experimentul personal, din recunostinta. Nu vreau ca articolul sa fie un exemplu de “ASA DA”, pentru ca sunt constient ca se putea mult mai bine de atat insa este o experienta practica ce cred ca merita vazuta si sper sa fie utila celorlalti.

In construirea semineului am tinut cont de cateva aspecte specifice casei in care locuiesc cat si vremurilor pe care le traim. Am plecat de la necesitatea unei alternative viabile la sistemul de incalzire bazat pe gaze naturale – tot mai scumpe si tot mai putine. Am luat in calcul si posibilitatea unei caderi sursei de alimentare cu energie electrica – fapt decisiv in alegerea tipului de semineu. Astfel, am renuntat la ideea de a utiliza un focar care sa incalzeasca apa din calorifere si am cautat solutii pentru a incalzi cele doua dormitoare de la mansarda prin convectie. De asemenea, am tinut cont in pozitionarea semineului si de existenta unui geam care la un anumit moment „dadea” afara, acum fiind inutil, despartind camera de zi de bucatarie.

Prin pozitionarea semineului in locul ferestrei respective, am dorit incalzirea celor doua incaperi de la parter, iar cu ajutorul unor tubulaturi sa asigur aerul cald catre cele doua dormitoare de la mansarda.

M-am informat bine si am inceput cautarea focarului. Pentru a avea o imagine bine definita a ceea ce este in magazine, am facut fotografii cu focarele expuse spre vanzare apoi, ajuns acasa, le-am comparat – aspect, utilitate, pret. Le-am comparat cu ce am gasit pe net si am optat pentru un focar tip Ferlux cu o putere de 12kW.

 Mi-am facut un plan cam cum ar trebui sa arate semineul, in functie de spatiul ce il am la dispozitie si de structura. Am luat in calcul posibilitatea de a prelungi perioada de furnizare de aer cald si dupa stingerea focului in focar prin inmagazinarea acesteia in caramizi de samota. Am cautat cele mai bune preturi din zona, am achizitionat mortar refractar, blocuri de zidarie din BCA, profile metalice pentru structura gipscarton, fier beton, vata minerala pentru izolarea peretilor, elemente pentru cosul de fum, precum si pentru tubulaturile de aer cald. 

Dupa stabilirea zonei de amplasare a semineului am trasat „talpa” sau baza semineului, luand in calcul greutatea intregii structuri. Am decupat parchetul si am intins o folie de plastic pentru a proteja restul suprafetei, am decupat si folia de plastic urmand sa incep construirea soclului prin pozitionarea blocurilor din BCA.

Pentru a conferi rezistenta bazei constructiei am decis intarirea cu o centura de beton armat. S-a confectionat armatura din bare de otel beton PC 10 iar cofragul s-a realizat din placi de polistiren expandat. Legarea peretilor cofragului s-a facut cu conductor de cupru fara izolatie (le aveam la indemana), am pus distantiere din BCA intre placile de polistiren si am intins cablurile cu ajutorul cuielor. Placile de plexiglas, gasite tot prin beci, s-au potrivit de minune pe placile de polistiren.

Am facut o masa de beton cat mai fluida pentru a nu lasa goluri, am turnat-o si m-am apucat de sculptat peretii pentru etapa urmatoare, placa de la nivelul 1. Intre timp am decofrat talpa si am constatat ca totul este in regula.

Trecem la cofrarea pentru placa, tot cu polistiren, am armat cu ce am gasit pe langa casa, s-a turnat betonul dupa aceeasi reteta, „moale dar tare” (cu mult ciment). Desi la realizarea fiecarui pas aveam in vedere si urmatorii pasi de realizat, aici mi-a scapat lasarea celor doua gauri in placa pentru tubulaturi. Nu am avut ce face si am spart, evident constatand cu aceasta ocazie cat de tare este betonul, am dat gaurile cu pricina realizand un mic „dezastru ecologic” (praf si mizerie peste tot).

Dupa ce am facut curat, s-a pozitionat burlanul proiectat pentru aductie de aer proaspat din exterior pentru ardere, solutie la care am renuntat ulterior – aerul se infierbanta si mergea in sens invers (in sus). Am pozitionat placa de granit si cateva caramizi de samota care sa protejeze placa de beton de caldura radiata de focar. S-a  facut o premontare a catorva caramizi de samota pentru a vedea cum se aseaza. Cele din golul de la geam (din spatele focarului), vor forma un perete pana la nivelul superior al focarului , restul golului pana sus fiind inchis cu placa de rigips rezistenta la temperaturi mai ridicate (roz).     

S-a fixat focarul pe pozitie, partea din fata se sprijina pe placa de granit iar picioarele din spate pe caramizi subtiri de samota fixate pe placa de beton cu mortar de samota. Am sapat putin in caramizi pentru a obtine orizontalitatea si stabilitatea focarului.

Placile de vata minerala s-au decupat dupa cum se vede in foto, pentru a obtine un unghi de 90° si apoi le-am fixat pe perete cu ajutorul suruburilor cu dibluri metalice. Am facut o tesatura de sarma si le-am acoperit cu banda autoadeziva din aluminiu.          

 Cu ajutorul caramizilor de samota s-au construit peretii pana la nivelul superior al focarului, in partile laterale ale acestuia, pentru inmagazinarea unei anumite cantitati din caldura emanata de focar.  Ceilalti pereti au fost realizati tot din blocuri de BCA.                 

 Am desfiintat priza de pe peretele din spate si am pozitionat blocuri din BCA pentru protejarea firelor ramase in pereti. Am lasat o gaura pentru circularea aerului in zona care va fi inchisa  ulterior. Trecem la realizarea placii secundare, s-a cofrat, pozitionat armatura si turnat betonul. De data asta nu am mai uitat sa las golurile necesare circularii aerului in incinta!

Placa secundara (toate placile au o grosime de 5-6 cm) va fixa intreaga structura o data in plus de perete si va fi suport pentru buiandrug. Acesta este realizat din caramizi „sculptate”, fixate intre ele cu beton armat. Mi-am luat toate masurile de siguranta pe care le-am considerat utile pentru a preveni craparea acestuia fie din cauza caldurii, fie din cauza greutatii. Toate zonele care vin in contact cu caldura emanata de focar sunt facute din samota.

Burlanul pentru fum la 45 de grade din 2 elemente a fost realizat de un meserias iar la capat are prevazut un capac de curatare a cosului de fum.

Partea superioara a burlanului s-a imbracat in vata minerala cu folie de aluminiu. Partea frontala a hotei a fost inchisa in sistemul cu gipscarton pe profile metalice specifice (CD+UD) si izolata cu aceleasi placi de vata minerala. La partea superioara am folosit doua straturi de 10 cm cu folia de aluminiu pe exterior (exteriorul placii de 10 cm – adica pe ambele fete).

Am cofrat si am turnat placa de beton din partea superioara – mai putin peste hota. Am turnat si un buiandrug din beton armat peste structura frontala a hotei pentru a putea construi partea superioara a structurii din BCA.

Conductele de aer cald in placa superioara a hotei le-am construit din tubulaturi din aluminiu pe structura (spiralata) din sarma otelita. Nu am fotografii cu fixarea sau asamblarea conductelor, insa se poate vedea din celelalte foto. Problema cu burlanele de aductie a aerului cald in camerele de la mansarda este ca nu am avut un loc separat de cel pentru cosul de fum si a trebuit sa le scot prin aceeasi gaura in balcon, de unde intra prin perete in primul dormitor apoi in al doilea. Din aceasta cauza semineul nu poate fi utilizat la maxim de capacitate, trebuie facut un foc moderat altfel incepe sa miroase la mansarda a burlan incins. In ultima etapa am construit partea superioara a structurii, tot din BCA.
               

 Terminand la interior, am iesit in balcon unde am inceput construirea hornului. Ce nu se vede in imagini este armatura care intareste structura hornului. Aceasta este formata din bare de otel PC de 10, introduse in gaurile mai mari ale elementelor. Barele le-am taiat la 2 m si le-am introdus alternativ pentru ca imbinarea sa se realizeze la mijloc 4 si 4 (4 pleaca de jos – in fiecare colt in una dintre cele 2 gauri mari,  pana la 2 m din inaltimea cosului, urmatoarele 4 pleaca de la 1m inaltime pana la 3m inaltime – si tot asa). Pentru fixarea barelor in gauri am turnat lapte de mortar refractar pana le-am umplut, succesiv. Intreaga structura a cosului am postat-o pe o fundatie din beton armat. Gaura care initial era prevazuta pentru aductia de aer proaspat pentru ardere, este folosita pentru ventilatie in caz de supraincalzire.

La construirea cosului m-a ajutat un membru al familiei (si la finisaje – varuit si gletuit), in rest am facut singur intreaga structura, motiv pentru care va rog sa sa aveti intelegere pentru eventualele greseli de executie. Mai am de lucrat la finisaje insa poate sa mai stea asa o perioada. Intreaga constructie a fost realizata in vreo doua luni.
   

Ca experienta de exploatare a semineului, l-am folosit toata iarna trecuta si in afara de faptul ca nu trebuie incins la maxim (burdusit focarul cu lemne), totul a mers foarte bine. Am reusit incalzirea spatiului de la parter dar si cea a celor doua (2) camere de la mansarda. Pot spune ca s-a simtit diferenta fata de perioada ultimilor 2 ani in care incalzirea s-a facut cu soba cu lemne. Soba reusea sa incalzeasca parterul iar la mansarda aveam doar aerul cald ce ajungea pe zona de scara, insa insuficient pentru a incalzi dormitoarele.

Aceasta este povestea semineului meu, va doresc spor la treaba si ii incurajez pe toti cei ce isi doresc semineu si se simt in stare, sa se apuce de treaba. Nu in ultimul rand, consider ca este extrem de util sa ne impartasim experientele si va invit sa realizati prezentarile lucrarilor prin intermediul VYS Blog .

Autor:  Sergiu Ungurianu


22 Comments on "Semineu Sergiu"

  1. Felicitari, arata bine si daca mai da si randamentul asteptat, cu atat mai bine.
    Sanatate la tot natu.
    Marcel.

  2. Super tutorial man,bine realizat si ff explicit.Apropos de unde ai cumparat focarul de semineu .De la Praktiker cumva .Multumesc .

  3. radu florentina | 17 iunie 2012 at 21:41 | Răspunde

    felicitari ptr acest semineu.arata super o seara placuta

  4. Felicitari pentru frumoasa realizare,
    Cu respect, Vasile Met

  5. Multumesc pentru aprecieri si felicitari.
    Multumesc de asemenea pentru sprijinul pe care l-am primit in realizarea tutorialului de la ownerul acestui blog…

    Sincer aveam ceva emotii in ceea ce priveste publicarea acestei lucrari. Ma bucur totusi ca pana in prezent am doar feed-back pozitiv.
    Da, focarul l-am luat de la Praktiker.
    Iar daca asta e singura intrebare… inseamna ca am fost suficient de explicit in tutorial.

    – Multumesc inca o data si va doresc spor la treaba si curaj!!!

  6. Mihail Cireasa | 13 august 2012 at 6:49 | Răspunde

    Excelenta realizare, super proiect. Sincere felicitari! Cu stima,

  7. Seara buna!
    Fratilor si eu ma apuc de asa o constructie 😀
    Va multumesc celor care ati avut ideea acestui blog; este excelent!
    Promit sa fac poze si sa „imi public” lucrarea, care sper sa iasa bine.
    Credeti ca as putea confectiona hota din placile tip rigips pe baza de ciment aquapanel fara sa le izolez cu vata minerala??
    Sugetia mi-a fost oferita de un vanzator/constructor de seminee.

    Va multumesc,
    La revedere!

    • Placile mentionate sunt dedicate pentu diverse inchideri, foarte rezistente in conditii de umiditate ridicata si in prezenta apei sau celorlati factori amtosferici. Nu au nici o legatura cu izolarea termica, astfel ca dincolo de inchiderea suprafetelor hotei, nu vad cum pot inlocui vata minerala. Iti urez spor la lucru si astept cu nerabdare sa scriem articolul despre semineul tau.

  8. Sa stiti ca am gasit placile de silicat de calciu, la un pret canvenabil, cred eu – aprox 80RON/mp.
    Astept sa le primesc si pe weekend pornesc treaba.

    • Sub nici o forma sa nu renunti la izolarea termica a hotei! Acolo se acumuleaza aerul fierbinte si cu cat este mai cald cu atat va iesi mai repede prin grilele de ventilare „tragand”in locul lui aer rece pe la baza focarului pentru a fi incalzit.

  9. Salutam,
    Sa stiti ca am reusit actiunea semineul.
    La sfarsitul saptamanii as putea avea pozele necesare pentru „publicare”. Va rog sa imi trimiteti un contact unde pot trimite informatiile.
    Nu am renuntat la izolatie, inca am achizitionat chiar silicat de calciu, care apropo, este excelent de lucrat.
    Cred ca as avea si o intrebare – cam care ar trebui sa fie raportul intre gura de admisie aer rece si cea evacuare aer cald. 🙂
    In orice caz am avut parte si de primul foc mai serios si mie mi se pare ca sunt in parametrii – se simte cum „sufla vantul cu aer cald”, insa intrebam si eu la concret – desi am si citit informatia undeva pe acest blog (focar 11kw).

    Multam,
    Si astept contactul.

  10. Destul de multe erori in proiectare si executie .
    Prima data trebuie sa stim diferenta intre semineu si soba : semineul ofera caldura instant si NU ACUMULEAZA ; soba este un acumulator de caldura . De aici pleaca problemele . Construim ziduri din materiale refractare si foarte putin utilizam principiul de baza al aerului incalzit de peretii exteriori ai semineului . Construiti un spatiu suficient in jurul semineului si permiteti aerului sa circule ! Confectionati grile de admisie si evacuare generoase pentru aerul de incalzit .
    Alta problema este a aerului proaspat . Daca il aducem doar de afara , aerul cald proaspat urca sus si cel rece unde se duce ? Daca nu este o gaura pe unde sa iasa aerul rece din incapere apar stratificari mari : foarte fierbinte sus si rece jos .Din exterior se aduce doar aerul pentru ardere . Restul de aer se incalzeste pe linga semineu ca pe linga calorifer si este doar din interior !
    O alta problema este cea a puterii necesare . Daca semineul are o putere mica 10-12 kW nu o sa poata sa faca caldura cit cel de 20kW .
    Ne inspira imaginile din filme dar semineele de acolo sunt in realitate focare cu ardere directa nu seminee si au in general un rol decorativ . Sunt in fapt un foc in casa care are o hota si de aici un ramdament jenant .
    Spor !

    • Stiu sa apreciez o critica, daca este constructiva. Si ceea ce am realizat cu acest semineu, se datoreaza in mare arte si criticilor postate pe langa articolele studiate in vederea realizarii acestui proiect.
      Insa din critica adusa de tine, nu reusesc decat sa constat ca ai citit articolul in diagonala, si ca motivatia acestei critici se fundamenteaza pe incalcarea unor principii de functionare care nu numai ca nu au fost inculcate prin realizarea acestui proiect, dar au fost imbunatatite (tare as vrea sa te vad trezindu-te noaptea din 2 in 2 ore si punand lemne pe foc ca sa nu se raceasca focarul).
      Se vede treaba ca … daca faci seminee, le faci doar pentru altii de tii mai mult la principii de functionare decat la utilitate si confort.
      In rest, pentru celelalte obiectii aduse de tine, te invit sa citesti articolul cu atentie(si nu sa te uiti doar la poze) si vei intelege si de ce am vrut sa aduc aer proaspat (pentru ardere) si de ce am folosit samota, si ca randamentul este unul foarte ridicat.
      La data la care scriu acest comentariu, folosesc semineul noapre de noapte incalzind cu el toata casa…. si daca seara pun lemnele pentru arderea de noapte pe un pat de jar si cenusa, dimineata la ora 6 inca mai gasesc jar in focar pentru a continua arderea. Insa pentru ca plec la servici, las mentinerea unei temperaturi acceptabile in casa, pe seama centralei pe gaz, si a termostatului atasat acesteia.
      In final iti doresc sa-ti faci si tu un semineu ca acesta („incalcand” principiile), si folosindu-l sa-ti dai cu parerea despre lipsa lui de randament.

  11. Tu te-ai cam chitit pe noi, dai ca-n tabla 🙂
    Ideea este ca majoritatea din cei de pe acest blog, s-au ajutat/inspirat de aici si au reusit sa isi construiasca seminee de care sunt destul de multumiti, chiar si Sergiu aici mai sus – isi incalzeste cam toata casa – deci este super.
    Sa ne fi intr-adevar de ajutor ai putea sa ne oferi din experienta ta, date exacte de executie, asa cum am facut cei de aici. Chiar si greseli de am facut, am fi astfel in stare sa le corectam.
    Crezi ca ne poti ajuta?
    Salutam.

  12. foarte frumos!

    felicitari

  13. Dupa o luna buna de lucru am facut primul foc in noul meu semineu ,fapt care ma silit sa tin usa si geamul deschis pentru elimina gazele produse de arderea focarului si a tubului flexibil din inox , asta din cauza ca din hota am directionat aerul cald spre dormitor >camera fiind in spatele focarului> unde am constatat ca vine destula caldura dar la primul foc si multe gaze , am sa fac si azi un foc consistent sa vad cum stau cu gazele , daca totul merge bine atunci trec la pasul urmator , placarea cu rigips si finisajul corespunzator 😉 am facut si o gramada de poze de la prima caramida si pina la final , poate o sa si postez dar inca nu stiu unde 😉

  14. Buna seara Domnu Sergiu, as avea si eu cateva intrebari in legatura cu tubulatura care merge spre camerele de la mansarda, ce tubulatura este exact si ce izolatie este folosita in acest scop. multumesc anticipat si felicitari, acest forum este fantastic si va multumesc si Dvs si adminului pentru lucrarile detaliate. Acum incep si eu sa lucrez la un seminieu, incet si cu destule nelamuriri insa sunt sigur ca o sa fie bine. Multumesc.

  15. Articolul arata intr-adevar foarte interesant si informativ, este un adevarat tutorial de text si imagini, numai bun de imprimat si studiat in timpul liber !
    Pt ca, stim cu totii, nu e de colo sa iti faci singur un semineu adevarat, care in plus sa fie si o lucrare de calitate, durabila !
    Pana ma apuc de semineu insa, as vrea sa imi creez o imagine de ansamblu a ceea ce voi contrui, motiv pentru care am tot „navigat” cautand o usa de semineu cu sticla termorezistenta, ceva de calitate care sa ma tina mult timp (nu as vrea sa ma trezesc ca sticla nu e de calitate, crapa, se afuma etc..)
    In cele din urma am dat peste ce cautam, valas si voua linkul aici, http://www.usadesemineu.ro/usadesemineu-ro/eshop/1-1-USI-DE-SEMINEU in speranta ca va ajuta sa faceti cea mai buna alegere pentru viitorul dvs. semineu, pe mine m-a ajutat 🙂
    Cele bune si spor la treaba !

  16. Buna ziua,
    Cum se comporta zidaria de BCA la temperatura? Imi puteti spune cu ce l-ati zidit si apoi finisat?
    Multumesc.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*