Instalatie electrica filigorie


Executia unui circuit de priza si iluminat la o filigorie din lemn

 A doua “tema de vacanta” dupa realizarea circuitului la casa de paianta este impusa de cumnatul meu. Acesta si-a finalizat mult-dorita filigorie din curtea casei, situata intr-o foarte frumoasa zona submontana din Mehedinti. Bineinteles ca, in calitatea mea de “electricianul familiei” nu puteam ramane indiferent la dorinta cumnatului meu de a avea o sursa de energie pentru asigurarea iluminatului si alimentarea unor alte aparate necesare filigoriei, asa ca am trecut la fapte.

Sa vedem situatia la fata locului

 Avem o filigorie executata in intregime din lemn, tavanul placat cu lambriuri din PVC, acoperisul din tigla metalica  Lindab iar pardoseala este placata cu gresie. Existand parti componente combustibile, se impune o atentie deosebita realizarii circuitului electric chiar daca este vorba de un circuit extrem de simplu.

Sa vedem ce materiale am folosit pentru realizarea circuitului

– corp de iluminat LINEXA FIA 1-11 1x 36 W;

– priza simpla aplicata cu contact de protectie si comutator simplu aplicat, amblele marca Relee Medias;

– doza de derivatie patrata aplicata 100 x 100 x 50 mm, din ABS;

– conductor MYf 2,5 mmp, cu culorile : rosu pentru faza L, maro pentru nulul de lucru N, respectiv verde/galben pentru conductorul de protectie PE. Aici trebuie sa fac precizarea ca nu am respectat prevederea din normativul I-7 / 2002 referitoare la utilizarea culorii albastru deschis pentru nulul de lucru pentru simplul motiv ca nu am gasit la magazin culoarea respectiva. In aceste conditii am considerat ca maro este o culoare “mai rece” decat rosu si de aceea am folosit-o pentru nulul de lucru;

– tub flexibil riflat din PVC ignifugat (copex) cu diametrul de 20 mm, nu am gasit la magazin tub de 16 mm si de aceea am folosit unul atat de gros;

-cleme OBO din poliamida 16-24 mm;

– benzi izolatoare de culori diferite;

– diverse materiale nemoninalizate ca holtzsuruburi, placute din tabla de aluminiu (confectionate artizanal), fludor, colofoniu.

In mod normal, intr-o astfel de situatie ar fi trebuit ca traseele conductoarelor sa fie din tub copex metalic. Acest tub insa are prostul obicei de a rugini, necesitand o vopsire o data la cativa ani si rezultand un aspect inestetic al circuitului. Am optat asadar pentru o solutie de compromis: am utilizat tub flexibil riflat ignifugat cu diametrul de 20 mm, pe care am ales sa-l fixez de structura cu cleme din poliamida tip OBO 16 – 24 mm. Aceste cleme asigura o distanta de circa 1 cm intre tub si suprafata de prindere. Intre cleme si suprafata de prindere am intercalat niste bucati de tabla din aluminiu cu grosimea de 0,75 mm, dimensionate astfel incat sa depaseasca cu circa 2-3 cm pe fiecare latura conturul clemei. La fel am procedat si la fixarea pe structura filigoriei a prizei, comutatorului si dozei de derivatie. In acest fel am considerat ca riscul de producere a unui incendiu cauzat de circuitul electric este redus in mod sensibil.

Tot pentru reducerea cat mai mult a riscului de incendiu, am ales sa utilizez un corp de iluminat fluorescent de tip LINEXA FIA 1-11 1x 36 W, in executie metalica, pe care l-am fixat in tavan distantat la 3 cm fata de lambriurile din PVC de pe tavan. Din acelasi motiv de sporire a sigurantei la foc am ales sa supradimensionez in mod voit sectiunea conductoarelor, utilizand MYf 2,5 mmp, desi curentul maxim absorbit de catre corpul de iluminat si combina muzicala este  de aproximativ 1 A, iar protectia circuitului este realizata cu sigurante automate Moeller de 6A. Pentru protectia utilizatorilor instalatiei, am ales sa impamantez atat priza, cat si corpul de iluminat fluorescent (mai ales ca acesta se gaseste la o inaltime de 210 cm fata de pardoseala, fiind usor accesibil atingerii cu mana), iar protectia generala a tabloului de distributie a casei, de unde este alimentat si  circuitul de fata, este asigurata de o siguranta diferentiala Gewiss de 25 A / 30 mA.

In ceea ce priveste realizarea circuitului, am procedat similar ca la instalatia electrica de la casa de paianta.

Tuburile le-am fixat dupa introducerea conductoarelor, operatiunea este executata cu sonda speciala de nylon cu cap metalic flexibil.

Dupa pozitionarea tuturor elementelor, legaturile in doza, precum si capetele terminale de la aparate au fost rasucite si cositorite.

Cele cateva legaturi au fost realizate destul de repede, montam tot aparatajul si micul circuit este aproape gata.

Dupa punerea sub tensiune a circuitului, am efectuat aceleasi verificari de declansare la scurtcircuit si curenti reziduali pe care le-am facut si in cazul instalatiei de la casa din paianta. Instalatia este gata, are loc punerea oficiala in functiune (PIF in termeni specifici ceea ce inseamna ca perioada de probe functionale au fost trecute cu succes), sa vedem cateva poze finale cu lucrarea.

In final, am executat o operatiune care nu este prevazuta de normativul I – 7 /2002: am stropit circuitul cu mult vin, din productia proprie a cumnatului meu !!!

Autor: Florin Muresan – Grecu


14 Comments on "Instalatie electrica filigorie"

  1. dar nu este mai indicat folosirea unor reglete pentru legaturile din doza ????

    • Florin Muresan-Grecu | 24 februarie 2012 at 14:03 | Răspunde

      Se pot folosi si reglete, si morsete, si wire-nuts, si tot felul de „gadgeturi” moderne, dar eu, bazandu-ma pe experiente anterioare, indraznesc sa afirm ca nu exista o legatura mai trainica in timp decat legatura cositorita.in special cand ai de-a face cu o instalatie pozata pe o structura combustibila (cum a fost si cazul de fata), cred ca cositorirea ar trebui sa constituie UNICA OPTIUNE pentru orice meserias care se respecta.

  2. serban nicolae | 22 aprilie 2012 at 10:47 | Răspunde

    Sa ne laude altii,nota 5 pe scara 1-10,pentru tehnic si optic.
    Tipic romaneste,probabil nu cunoasteti altceva ,ce trebuie.
    Vad si altii si vor spune asa trebuie realizat,amatori de instalatii electrice.
    In Europa dupa DIN VDE nu primiti acceptul de a functiona,sunteti tare in urma dar vreti sa va respectati,succes.

    • Multumim pentru punctul de vedere, ati putea sa punctati care sunt aspectele de evitat cu privire la aceasta lucrare sau cum ar fi trebuit facut? Ce s-a gresit?

  3. Florin Muresan-Grecu | 22 aprilie 2012 at 12:55 | Răspunde

    Cand am realizat aceasta „mini-instalatie” nu am realizat-o cu scopul de a intruchipa perfectiunea absoluta, ci cu scopul de a fi functionala si sigura in exploatare. Intotdeauna parerile, sugestiile si…criticile constructive sunt binevenite. de aceea le astept cu nerabdare pe ale dumneavoastra.Oricand sunt dispus sa invat din experienta altora ( si de ce nu, din greselile proprii, acolo unde ele exista).
    Pot sa completez la articol ca, dupa vreo 4 luni de la executarea lucrarii, locatia respectiva a fost vizitata de reprezentantii unei firme autorizate ANRE care monta BMP-uri la toate casele din sat. Cu ocazia montarii acestui BMP, inainte de punerea sub tensiune, cei de la firma cu pricina au facut si o verificare (ce-i drept nu foarte amanuntita) a intregii instalatii electrice din gospodarie. Despre acest circuit de la filigorie au avut de obiectat doar faptul ca nu s-a separat corpul de iluminat de priza , dar nu s-a facut mare caz pe chestia asta, intrucat protectiile sunt corespunzatoare iar materialele utilizate la executie satisfac cerintele normativului I7.

    Cu stima.

  4. Nu vreau sa critic, dar nu trebuie sa inchidem ochii la noile tehnologii, ca doar acum putem sa circulam liber in lume, nu ca pe vremea impuscatului, cand vizitele erau permise doar in blocul sovietic.
    Conexiunile sudate nu le mai practic in instalatiile electrice de joasa tensiune, de o buna bucata de timp. Proiectele pe care le-am facut, atat pe hartie cat si realizate practic, folosesc cu precadere conexiuni in reglete si/sau morsete iar atunci cand folosesc cablu multifilar (foarte des in ultimii ani) la capetele acestuia sertizez tuburi/capete terminale adecvate sectiunii conductorului.
    Avantajele utilizarii regletelor/morsetelor (care in niciun caz nu trebuie privite ca niste gadget-uri) sunt:
    a. se asigura o rezistenta de contact OPTIMA;
    b. se asigura o izolatie excelenta in zona de contact electric precum si o protectie mecanica a imbinarii;
    b. timpul de instalare este semnificativ redus;
    c. eventuala inlocuire a unui tronson de circuit se face mult mai rapid prin desfacerea capetelor din reglete/morsete decat dintr-o imbinare sudata.
    d. controlul periodic de mentenanta preventiva/corectiva, vizual si electric, se face mult mai usor in reglete/morsete decat in legaturile sudate si izolate cu banda adeziva.

    Referitor la rezistenta de contact, este fals ca o legatura sudata are rezistenta electrica mai buna decat o sertizare facuta corespunzator. Si eu am fost reticent la contactul nesudat, fiind obisnuit multi ani de zile cu conexiuni/terminatii sudate, dar practica celor din occident m-a asigurat ca fiabilitatea unei conexiuni este cu cel putin un ordin de marime mai mare pentru conexiunile sertizate/crimp-ate fata de cele sudate.
    O conexiune sudata – chiar daca este realizata ca la carte – este predispusa in timp la pierderea contactului electric din cauza coroziunii.

    • Completare: mai era si punctul „e”, la avantajele regletelor fata de suduri:
      De ce nu se mai sudeaza cablurile in tehnologiile actuale?
      Simplu: o sudura de foarte buna calitate se poate realiza numai la temperatura ridicata – cauzata si de aparitia acum 8 ani a normelor RoHS – fara plumb!!!, cu preincalzirea suportului si utilizarea unui produs decapant corespunzator.
      Incalzirea la temperatura inalta afeteaza imediat capatul izolatiei cablului, cu consecintele cunoscute.
      Utilizarea decapantului, chiar daca il spalam cu cea mai mare atentie, va afecta mai devreme sau mai tarziu, rezistenta de contact a imbinarii.

      Cred ca argumentele impotriva sudurilor sunt suficiente pentru a intelege acum si interventia abrupta a d-lui Serban Nicolae.

      Daca aveti lucrari realizate de mai mult de 20-30 de ani, v-as ruga sa-mi spuneti cum se comporta ele in ziua de azi.

      • Florin Muresan-Grecu | 8 noiembrie 2013 at 16:04 | Răspunde

        Am avut ocazia sa vad instalatii electrice executate in prima jumatate a anilor 50, unde toate imbinarile erau cositorite. Asa „oxidate” in timp si cu „un decapant care le afecteaza” aratau ca si cand ar fi fost facute saptamana trecuta.
        Daca ati facut instalatii cu morsete si pini terminali, o sa va rog sa reveniti peste 60 de ani aici sa ne spuneti cum s-au comportat in timp.
        Nu interpretati randurile de mai sus ca o aversiune totala fata de tehnologiile noi. Dimpotriva, va pot spune ca „experimental” voi folosi exact morsete, pini terminali si conectori WAGO la instalatia electrica din locuinta proprie, la care lucrez in prezent si pentru care voi pregati un articol separat (care va cuprinde si proiectul postat integral)atunci cand va fi finalizata.
        Ceea ce vreau sa spun este ca nu consider ca aceste tehnologii sunt suficient de vechi pentru a putea spune ca au trecut cu brio proba timpului. Dar asta e doar parerea mea, si-atat…

  5. Este clar ca sunteti un foarte bun specialist care isi asuma responsabilitatea lucrului bine facut. Puteti insa sa garantati ca orice alt lucrator in domeniul electric ar avea aceleasi performante? Realitatea ne dovedeste tot mai des contrariul.

    Nu are rost sa pornim acum o polemica intre coexiunile sudate (cositorite) vs cele sertizate. Chestiunea a fost transata cu mult timp in urma in marile laboratoare de incercari accelerate. La fel cum se asaza manechinul de la IKEA, cu fundul pe canapea, la fiecare cateva secunde, simuland o utilizare de zeci de ani intr-o singura zi, tot asa marile corporatii au testat noile procedee tehnologice inainte de a face investitii de miliarde pentru modernizare. Lumea este in schimbare, cum spune batranul Tofler.

    In plus, clestele de sertizat aplica o forta egala indiferent in mana cui se afla. Daca suntem profesionisti adevarati, folosim si o surubelnita dinamometrica si iata ca avem asigurata reproductibilitatea calitativa la fiecare conexiune, pentru orice Dorel,chiar daca acesta s-a sculat cu fata la perna, i-a fatat pisica sau a castigat la loz in plic. Da, e trist sa vedem ca o meserie care lasa loc de arta se transforma in rutina, dar spre asta ne conduce progresul tehnologic.

    Nu vreau sa va necajesc cu aparatura de bord de pe primii sateliti artificiali ai pamantului, care era cablata exclusiv prin – stupoare!!! – wrap-are, pentru ca nu lucram la NASA. Dar eu cel putin, daca este sa am optiuni, aleg procedeul de top pe care il vad aplicat la marile firme si nu ce m-a invatat bunicu’, chiar daca el, saracu’, era cel mai inimos meserias pe care l-am cunoscut vreodata…

    Oricum, va marturisesc ca instalatia de la mine de-acasa, pe care am refacut-o acum zece ani, are toate conexiunile sudate si nu am de gand sa mai umblu la ea prea curand pentru ca momentan este ok.

    Spor la renovarea locuintei!

    • Florin Muresan-Grecu | 9 noiembrie 2013 at 11:31 | Răspunde

      Va multumesc pentru aprecieri si urari, din modul cum scrieti pot sa deduc ca si dvs. sunteti „pe problema”, daca-mi este permis sa ma exprim astfel.
      Mi-ati luat „vorba din tastatura” cu remarca referitoare la conexiunile cositorite din locuinta dvs si la care nu aveti de gand sa umblati. Tocmai voiam sa scriu, legandu-ma si de ceea ce ati scris mai sus, ca legaturile sudate sunt mai greu de verificat (in ideea ca nu se pot desface), ca in principiu, o sudura (indiferent de ce tip) este o legatura nedemontabila. In acest context de ce ar trebui ca cineva care face o revizie la o instalatie instalatie sa se apuce sa distruga conexiunile cositorite pentru a vedea daca nu sunt cumva deteriorate? Aceste legaturi cositorite se inspecteaza doar vizual (pentru a observa eventuale modificari de culoare sau aspect ale benzii izolatoare/tubului termocontractabil sau izolatiilor conductoarelor) si prin manevrare cu mana pentru a depista eventualele rigidizari ale izolatiilor, care ar putea reprezenta dovezi ale unor incalziri anormale a conexiunilor. Daca aceste semne nu exista conexiunea trebuie lasata in pace, nu se umbla la ea.
      Eu am executat pana acum toate instalatiile la care am lucrat (fie la serviciu, fie in particular) cu conexiuni cositorite (eu de regula lucrez cu conductoare flexibile, folosesc FY doar daca-mi cere in mod expres clientul si daca n-am reusit sa-l conving sa-i pun MYf). Niciodata in cei 15 ani care au trecut de la prima mea lucrare de acest gen nu mi s-a intamplat sa fie probleme la conexiuni.

  6. Salut tuturor,

    Construiesc o casa de lemn in Bucuresti si ma documentez in legatura cu realizarea instalatiei electrice. Am citit cu interes cateva articole de pe site, m-au ajutat sa aflu multe lucruri la care nu ma gandisem inainte.
    Multumesc frumos autorului, pe aceasta cale :).

    Am mai participat acum un an la realizarea unei instalatii electrice la o casa de caramida, dar parca nu m-as incumeta sa pornesc realizarea instalatiei fara ajutorul unui electrician cu experienta.
    Momentan, continui documentarea, daca puteti va rog sa imi recomandati 2 lucruri:
    – un magazin/depozit de unde sa achizitionez componentele necesare instalatiei electrice
    – la ce valoare estimati manopera pentru realizarea instalatiei electrice? Casa are etaj, in total 100mp (4camere, 2 bai, 2 holuri, 1 debara). Fiecare e prevazuta in proiect cu 1 corp de iluminat si o priza, deci in total 18-20 perechi de corpuri de iluminat+priza.

    Multumesc anticipat,
    Laurentiu

  7. Florin Muresan-Grecu | 31 august 2014 at 20:02 | Răspunde

    Buna seara!
    Va raspund cu intarziere intrucat, din nu stiu care motiv, nu mai primesc notificari prin e-mail la aparitia unui mesaj nou la articolele scrise de mine.
    1.Imi este greu sa va recomand un magazin sau depozit de materiale electrice in zona dvs. (Bucuresti, presupun), avand in vedere ca eu sunt din Petrosani. Poate alti colegi de breasla din zona vor vedea mesajul si va vor raspunde.
    2.Valoarea manoperei poate sa difere in functie de tipul instalatiei (ingropata sau aparenta), de materialul peretilor (o instalatie ingropata in beton va fi intotdeauna mai scumpa decat una ingropata in caramida sau BCA), etc. Daca casa e din lemn, finisajele si compartimentarile vor fi cu gipscarton, sau cu alte materiale? Bransamentul il aveti deja facut? Daca bransamentul este la limita de proprietate, este executata deja coloana electrica dintre BMP si tabloul general al casei? In proiect aveti un singur tablou electric, sau cate unul pentru fiecare nivel?
    Nu ne-ati dat niciun fel de amanunte ajutatoare pentru a estima un pret. Imi pare rau, dar poate reveniti cu lamuriri suplimentare.

  8. Bună ziua am nevoie de un sfat doresc sa pun o priza într-o magazie în curte la 35 metri de casa mam gândit sa merg cu cablu Caciugat 3×2.5 H07RN-F dar problema trebuie sa trec prin fata porți și pe o porțiune de 7metri trebuie băgat în pământ cablu mam gândit să-l bag în tub flexibil și într-un teava pvc de canalizare cei 7 metri ce trebuie introduși în pământ casa nu mai tai firu sau sa tai firu și sa pun cablu supteran armat pe cei 7 Metri și sa pun 2doze pentru a-l lega cu cel cauciugat cum îmi recomandați ca e ma bine

  9. Nu mai Raspunde nimeni!

Leave a comment

Your email address will not be published.


*