---

Finisarea si mai ales protectia teraselor si balcoanelor impotriva apei este o operatiune foarte importanta pentru mentinerea structurilor in deplina siguranta, evitand efectele negative care se manifesta prin afectarea structurilor acoperite, suprafetele interioare (prin infiltratii – degradari ale finisajelor si straturilor de sub acestea), pete, scurgeri de murdarie (siroaie) in cazul elementelor de pe fatada (hidroizolatie terasa). Alaturi de masurile de hidroizolare se impune prevederea unor straturi termoizolatoare care sa intregeasca izolatia fatadei si sa elimine puntile termice. Nu de putine ori, din lipsa de interes sau necunoastere, placile de beton ce ies in consola raman neizolate, influentand negativ zona la interior iar efectul este aparitia condensului si mucegaiului pe timpul sezonului rece, mai ales daca spatiul interior este predispus la o umiditate mai mare (baie, bucatarie).

In articolul de astazi avem in analizat o situatia reala, intalnita la o casa in constructie. Proprietarul a fost bine informat si a incercat sa realizeze asa cum trebuie atat protectia termica a structurilor cat si hidroizolarea. Din pacate, cu toate ca esti informat si s-a executat 99% din lucrare intr-un mod corespunzator, tot au aparut probleme dintr-o cauza minora, nefinalizarea lucrarilor in totalitate a dus la compromiterea partiala a etapelor realizate. Cumlea este ca din punct de vedere financiar, finalizarea lucrarilor consta intr-o cheltuiala de 100 lei si 2-3 ore de munca relativ usoara.

Sa vedem totusi istoria acestei lucrari partial compromise, de la primul efect negativ aparut si cum a evoluat ulterior.

Asadar, avem o terasa prevazuta cu parapet, cu exceptia unei zona centrale de vreo 2m. Pe aceasta zona fara parapet se va realiza scurgerea apei ce va ajunge in momentul cand ploua, motiv pentru care s-a prevazut si un lacrimar montat sub gresie, astfel incat picatura sa nu se prelinga pe fatada, pe zona de sub lacrimar (grosimea placii de beton, zona prinsa la randul ei in izolata fatadei). Si totusi, chiar daca totul pare sa se fi realizat corect, la un moment dat, trecand peste iarna, la o ploaie de primavara costatam aparitia unor zone de scurgere a apei pe sub lacrimar. Se observa in foto aceste zone umede pe fatada nefinisata, ceva murdarie etc..

Este momentul in care semnele de intrebare apar si incercam sa ne gandim unde am gresit. Stratul de hidroizolatie nu are cum sa aiba o problema, gresia de exterior a fost montata corect, pantele sun in regula, adezivul utilizat era compatibil cu hidroizolatia, avem banda de etansare pe contur… pe unde intra apa pentru a ajunge sub lacrimar?

Analizam fotografiie de la lucrarile realizate anterior, gandul este catre identificarea cauzei care a provocat problema noastra. O fotografie de la montajul placilor de gresie montate cu adeziv flexibil de la Mapei, pantele corect realizate.

Realizarea stratului de hidroizolatie (hidroizolare terasa) peste sapa de egalizare, strat aplicat in doua maini cu banda de etansare perimetrala. Primul strat aplicat la bidinea, al doilea strat aplicat cu gletiera.

Toata suprafata placata, profilul lacrimar fixat sub gresie si iesit in exterior circa 2cm pentru a deversa apa la distanta de fatada.

Pentru ca nu exista nicio zona vizibila, vinovata pentru aparitia scurgerilor pe sub profilul lacrimar, se ia hotararea de a desface gresia. Cu rabdare, utilizand un ciocan si o dalta, se decoperteaza intreaga terasa. De ce cu ciocan si cu dalta? Raspunsul este simplu, asa putem desface cu grija placile de gresie fara a afecta stratul de hidroizolatie al terasei, limitandu-ne cel mult la deterioararea gresiei.

Unele placi se desfac usor, poate prea usor, altele mai greu. Cert este ca marea parte din adeziv a facut masa mai bine cu hidroizolatia decat cu placa ceramica, cu toate ca la montaj s-a aplicat adeziv si pe spatele placilor de gresie. In plus, culoarea adezivului este schimbata si sunt numeroase zona unde este sfaramicios, umed.

Asadar, ce a provocat deterioararea stratului de adeziv si aparitia umezeli sub placarea ceramica? Ei bine, avem sa constatam ca trecerea suprafetei placare peste sezonul rece a dus la degradarea adezivului, cauza fiind lipsa chitului de rosturi dintre placile ceramice. Prin rostul minim de cativa mm, toata iarna a patruns umezeala, aceasta s-a acumulat in masa de adeziv si prin supunerea repetata la ciclurile de inghet-dezghet au aparut fisuri in masa de adeziv. La acestea se adauga si imposibilitatea de acoperire in procent de 100% a placii de gresie cu adeziv, ramanand mici spatii de aer intre care au evoluat fisurile provocate de umezala si inghet. La final, dupa un sezon rece si aparitia ploilor de primavara, exista suficient spatiu pentru ca apa sa se prelinga pe sub gresie, pana la zona lacrimarului si de aici pe sub acesta pe fatada. Acele cateva placi de gresie ce sunau a gol reprezentau un semn ca ceva s-a intamplat si totul din cauza lipsei chitului de rosturi in principal. Acest chit de rosturi ar fi inchis spatiile pe unde apa putea intra in masa de adeziv si sub gresie, fiind impermeabil si rezistent la factorii de mediu. In lipsa acestuia strat banal, indiferent ca este un chit de rosturi impermeabil – aquastatic sau un chit de rosturi epoxidic, s-a intamplat aceasta mica poveste din care putem trage invataminte. De ce sa nu finalizam lucrarea si sa o lasam expusa peste iarna? Din vina cui s-a intamplat, a beneficiarului sau a mesterului? Cand intrerupem lucrarile, suntem convinsi ca o facem intr-o etapa care sa nu provoace daune pana la reluarea lucrarilor sau ne-am luat masurile de protectie necesare (hidroizolatie terasa)? Daca reusim sa raspundem la aceste intrebari, sigur evitam orice neplacere ulterioara sau macar stim unde am gresit. Si pentru ca povestea sa fie cu peripetii pana la capat, noua suprafata refacuta a mai avut o problema la final, chitul epoxidic aplicat a mai ramas pe unele zone pentru ca spalarea suprafetei se face in mod repetat pentru a indeparta urmele de chit, si asta intr-un interval mic de la aplicare, altfel va fi un chin si suprafata apare cu pete.

Aceasta a fost povestea terasei cu scurgeri neprevazute, o poveste reala si plina de invataminte, atat din ciclul asa se face o lucrare de calitate cat si din ciclul „asa nu!”. Una peste alta este bine cand totul se termina cu bine si reusim sa refacem lucrarile realizate mai putin bine – hidroizolatie terasa.

Citeste si articolul legat de terasa, profil picurator.

---