Imprejmuirea terenului este o lucrare importanta atat ca functionalitate si aspect, cat si ca efort financiar (greseli executie gard). Este o etapa ce se poate realiza la inceput, inainte de a construi ceva pe teren, dupa ridicarea casei la rosu sau oricand consideram ca este necesar. Din punctul meu de vedere cea mai buna optiune este realizarea gardului dupa ridicarea casei la rosu, moment in care gabaritul utilajelor necesare constructiei scade, nu mai sunt necesare betoniere, autopompe de beton sau masini etc. iar accesul pe parcela nu ar mai fi o problema. Dincolo de aceste aspecte legate de momentul executiei, cea mai importante etape sunt identificarea solutiei optime si realizarea efectiva a lucrarilor.
Se pot realiza o multime de variante constructive, de la garduri masive din beton, cu zidarie sau fara, cu elemente din fier sau metal, integral din lemn, din elemente prefabricate decorative sau garduri din placi de beton. Calitatea si durabilitatea fiecarei solutii depinde atat de modul de realizare a elementelor componente dar si de priceperea mesterilor. Este foarte posibil ca proiectul sa fie scris in mod corect insa pe santier sa se realizeze diferite modificari, mai ales ca exista o deficienta in controlul acestor constructii, mai pe romaneste nu le verifica nimeni in afara proprietarului, acesta la randul sau putand fi mai putin cunoscator in materie de constructii. Ma pregateam sa va prezint un proiect de realizare a unui gard din beton si zidarie din boltari, realizat destul de bine dar am trecut pe langa un alt gard, mai nastrusnic.
Greseli executie gard, efecte pe termen lung!
Cand va spuneam de gardul nastrusnic inseamna ca ceva nu a fost in regula cu solutiile adoptate si le voi enumera dupa ce analizati foto.
Sa incepem enumerearea greselilor pe care nu va sfatuiesc sa le faceti daca o sa ajungeti sa va contruiti un gard:
Nu reduceti drastic adancimea fundatiei, in acest exemplu discutam de o fundatie armata cu otel beton, realizata la o adancime mult redusa, undeva la 30-35cm, ridicata circa 10cm peste nivel sol;
Blocurile din BCA au fost asezate direct pe fundatie prin lipire cu adeziv specific, fara a exista un strat de separatie, de rupere a capilaritatii. In aceasta situatie, umiditatea transmisa din sol prin beton va ajunge direct in structura blocurilor din BCA, un material foarte poros si mai ales sensibil la umiditate;
Primul rand de zidarie a fost din BCA de 30cm latime pentru a realiza un mini-soclu, fiind acoperit partial de un strat de pamant prin ridicarea nivelului terenului. Chiar daca a fost tencuit, blocul de BCA va fi expus suplimentar si la umiditatea solului aflat in contact cu soclul. Ar fi fost mai bine sa avem un soclu din beton care sa protejeje zidaria si sa reziste eventualelor socuri mecanice sau de alta natura;
Armarea stalpilor si etrierii, in afara celor patru fire de otel beton ce nu au avut capetele indoite pentru a sta fixate in beton si a nu exista pericol de smulgere, putem discuta de o fixare gresita a etrierilor. Au fost utilizati prea putini etrieri, au fost pozitionati oricum numai orizontal nu iar legarea cu sarma era o gluma. Etrierii se pozitioneaza mai des in partea inferioara si mai rar cu cat urcam spre varful stalpului. Putem merge pe un 15cm spre baza stalpului si un 20cm spre varf. Daca vrem sa economisim din etrieri, putem mari putin distanta dar fara a exagera si in orice caz sa ii legam corect, strans si cu doua sarme pe fiecare colt, plus o pozitionare orizontala.
Daca analizam mai atent stalpii, vom observa ca inclinarea etrierilor a dus la modificarea distantei intre bare, spre fundatie fiind o distanta mult mai mica decat spre varf, lucru anormal pentru a obtine o rezistenta buna. Spatiul dintre armatura si blocul de zidarie redus duce la neacoperirea armaturii cu un strat suficient de beton, care in mod normal este de 2.5cm.
Acestea sunt cateva elemente bine de analizat atunci cand dorim sa construim un gard, greseli pe care le vedem pe multe santiere rezidentiale. De cele multe ori aceste greseli nu se fac pentru ca nu sunt cunostinte temeinice ci pentru ca „merge si asa”, diferenta de costuri fata de o solutie realizata corect nu exista, timpul de executie nu creste sau scade, doar proprietarul ramane cu o solutie proasta, realizata cu aceeasi bani. Greseli sunt multe si discutia poate continua aplicat pe fiecare speta.
Indiferent ca realizam gardul in regie proprie, ca avem mesteri priceputi, va recomand sa analizati cu atentie toate detaliile si sa le remediati in timp util, pana nu turnati betonul sau nu devin lucrari ascunse. Odata realizate, doar demolarea mai poate „salva” ceva iar dvs. ramaneti cu un gard care ar trebui sa reziste zeci de ani.
Si pentru ca nu trece mult pana apar primele probleme, la un interval scurt de timp constatam fisurile pe zidarie si finisaj. Doua exemple putem vedea in foto, gardul in intregime are mult mai multe, unele mult mai grave. A meritat aceasta executie costul de 200 lei/m?
Salut,
Imi place foarte mult varianta de sus, cel cu piatra sparta. Am in plan sa fac si eu acasa asa ceva. Nu-mi dau seama cum as putea proteja mai bine plasa pentru a nu rugini in 3 – 4 ani din cauza zapezii din abundenta.
Si cum pot fi facute sa nu se afunde? Terenul unde as vrea sa fac este destul de moale si se poate afunda. Nu mult, 2 – 5 cm (am patit cu soclul unui alt gard care s-a crapat in unele locuri in urma tasarii) dar suficient cat sa strice aspectul.
Fundatie din beton armat si plasa solida zincata.
Salut,
Imi place si mie varianta de gard cu piatra sparta, am vazut asa ceva in zona Bucurestii Noi si mi-a placut mult aspectul exterior.
Ideea este ca piatra respectiva este destul de grea si pe linga o fundatie teapana, va trebui ca si plasa respectiva sa fie destul de groasa ca sa opreasca tensiunile laterale, dar si cele oblice, cauzate de vant, trepidatii ( masini, avioane etc.)
Anyway, voi mai cauta informatii despre cum se construiesc corect astfel de garduri din plasa zincata ( as merge pe galvanizata, dar ma rog ), precum si pareri ale celor care au astfel de garduri de mai mult de 10 ani, in preajma anilor 2000 nu imi aduc aminte sa fi vazut nicaieri prin Romania asa ceva.
In alta ordine de idei, cit de rezistent poate fi un stalp de genul asta ca sa sustina o poarta de exemplu?
Merci!
gardurile cu gabioane au farmecul lor si arata foarte bine. Obligatoriu plasa utilizata va fi cu strat de protectie pentru a nu rugini si a rezista cat mai mult. Aceste garduri au fundatii din beton si necesita structuri de rezistenta metalice sau de alta natura pentru a rigidiza plasele si sa sustine eforturile de care vorbiti. Asezarea pietrei este la fel de impotanta. La poarta se amplaseaza un stalp metalic sau unul din beton, solid.