---

Continuam seria articolelor legate de amenajarea unor constructii mai mult sau mai putin rustice, dar foarte dragi romanilor. Cu siguranta cuptorul si gratarul fac parte din cultura noastra, indiferent de forma acestora, plecand de la testul copilariei mele in care se pregatea o paine Dumnezeiasca sau o mancare de te lingeai pe degete, pana la variantele moderne de cuptoare pentru pizza. Toate acestea pot fi realizate intr-un colt al curtii sau in ansambluri complexe, grupand la un loc un cuptor, o chiuveta, un gratar, un mic blat pentru pregatirea alimentelor, alaturi de locuri de depozitare lemne sau alte accesorii. Este optiunea fiecaruia alegerea uneia din variantele de executie iar de aceasta data suntem pregatiti sa va prezentam istoria unui cuptor de gradina.

Materialul principal pentru realizarea cuptorului este caramida clasica – plina, recuperata de la alte constructii. Avand in vedere ca aceasta constructie are o greutate considerabila, este necesar sa avem o fundatie solida, o placa din beton armat. In cazul nostru placa de beton armat exista in zona respectiva, fiind un capac al fosei septice.

Cu schita facuta trecem la treaba, vom avea o parte inferioara ce va avea rol de spatiu de depozitare si partea superioara ce reprezinta cuptorul efectiv, cu o forma sferica. Primul pas il constituie realizarea gurii de acces in zona de depozitare, va fi ca o usa cu partea superioara pe rotund. Pentru a realiza usor gura de acces confectionam un mic cofraj apoi zidim caramizile cu mortar de ciment, noi am utilizat liant de tip multibat preparat cu nisip si cantitatea de apa necesara.

Continuam ridicarea zidariei din zona inferioara, asezam caramida pe cant si zidim cu acelasi mortar. Spatiul are o forma circulara, zidim pana la nivelul superior al usii de acces avand grija sa rostuim zidaria perfect.

Peste nivelul parterului vom realiza un cofraj in vederea inchiderii suprafetei cu o placa din beton armat. Cofram partea inferioara amplasand in interior cateva profile din lemn peste care inchidem la nivel cu placi fibrolemnoase.

Dupa inchiderea suprafetei interioare, cofram si exteriorul avand in vedere ca placa de beton va depasi marginile cuptorului si va avea o forma dreptunghiulara intr-o parte si semirotunda in spatele cuptorului.

Dimensiunea placii de beton este de 1 x 1,5 m, armarea se va realiza cu otel beton tip PC52 cu diamterul de 6 mm. Legam barele intre ele cu sarma pentru a realiza o retea similara unei plase de sarma, dupa cum vedem in foto. Turnam betonul preparat la fata locului si nivelam suprafata.

Pana la uscarea placii de beton ne vom ingriji de proiectarea cuptorului propriu-zis. Pentru a realiza o lucrare proportionala, simetrica, dar si pentru a sustine zidaria pe parcursul lucrarilor, realizam un suport cu forma specifica, din segmente de placaj. Sunt incropite cele doua cofraje pentru cuptor si gura acestuia. Le vom pozitiona pe placa de beton si vom trasa diametrele pe care vom realiza zidarie cuptorului.

Pe insemnele trasate aplicam primul strat de caramida, realizand un contur in interiorul caruia vom amplasa un strat de nisip cu o grosime de circa 5 cm. Peste nisipul tasat adaugam caramida refractara. Aceasta zona are rolul de a pastra caldura in interiorul cuptorului – zona de izolatie termica. Asezarea caramizilor refractare s-a facut pe diagonala, respectand regula de tesere. Debitarea acestor caramizi refractare s-a facut cu un polizor cu disc diamantat, la fel ca si in cazul celorlalte caramizi pline.

Asezam cele doua cofraje, realizate anterior, pe conturul de caramida si incepem zidarea cuptorului propriu-zis. Respectam acelasi contur si vom zidi caramida cu caramida, rostuind perfect imbinarile. De aceasta data s-a utilizat mortar refractar.

Incet, incet, cuptorul nostru prinde forma. In partea dintre gura de acces si cuptor s-a prevazut o gura de fum, un mic cos de fum ce va asigura o buna circulare a aerului cald in interior.

Aprindem focul pentru prima data, scopul este unul strict tehnic pentru a arde intregul cofraj ramas in interior si care ne-a ajutat sa ridicam corect zidaria.

Imbracam partea de cuptor intr-un strat de masa de mortar subtire in care inglobam plasa de fibra de sticla.

Este gata tencuirea cuptorului, il vom lasa sa se usuce cat mai bine. Finisarea zonei de placa de beton, a spatiului de depozitare si eventual decorarea cuptoruluiva fi realizata mai tarziu, din lipsa de timp.

Si pentru ca un cuptor trebuie folosit, nu ne abtinem sa nu il testam, fiind curiosi de gustul preparatelor pentru care a fost realizat acest cuptor. Preparam rapid o pizza si o savuram deplin satisfacuti, are un gust demential, ca la mama acasa!

Odata cu finisarea cuptorului vom adauga pozele si detaliile necesare, poate la primavara sau nu, ramane de vazut. Pana atunci, va doresc proiecte reusite si mentineti viu spiritul Do It Yourself.

---