---

Problematica deseurilor de orice fel este o tema ce capata din ce in ce mai multa greutate in contextul in care colectarea si depozitarea acestora aduce costuri ridicate si un impact semnificativ asupra mediului (compostul in bucatarie). Reciclarea incepe sa fie inteleasa in sfarsit de multi dintre noi dar mai ales de catre autoritati, acestea din urma avand de reuperat foarte mult timp in care nu au implementat masurile care sa vina in sprijinul cetatenilor si sa creeze politici si sisteme solide de colectare selectiva.

Dincolo de aspectele globale, la nivel individual putem intreprinde actiuni care sa duca pe de o parte la reducerea cantitatilor de deseuri menajere generate de locuinta (acesta insemnand reducere deseuri achizitionate prin cumparaturile efectuate, prin maximizare colectarii selective) si pe de alta parte prin conversia unei parti din deseul menajer si transformarea lui in materie organica utila in gospodarie. Asupra acestui ultim aspect ne aplecam astazi, subiectul fiind producerea compostului in locuinta.

Indiferent ca locuim la casa sau la bloc, generam o serie de deseuri ce pot fi transformate in ingrasaminte si aport nutritiv pentru sol si plante. Daca la bloc este cev mai greu , dar nu imposibil, la casa avem la indemana toate atuurile pentru a ne realiza propriul compost, pentru ca despre acesta discutam astazi.

Compostul se poate produce prin diverse metode, rudimentare sau mai avansate, dar oricare ar fi metoda de compostare este nevoie sa avem grija sa respectam cateva cerinte esentiale pentru producerea compostului: asigurarea umiditatii, temperaturii si a calitatii materialului organic. Metodele standard de compostare presupun o durata minima de 3 – 6 luni si poate avea ca efecte negative pierderea de nutrienti in zona de compostare, eliberarea de gaze cum ar fi dioxidul de carbon si amoniacul. Datorita variatiei conditiilor de mediu, este mai greu de controlat umiditatea si temperatura.

O metoda de compostare mai usor de aplicat, chiar la nivel de apartament, este metoda Bokashi. Aceasta tehnica inseamna ca vom colecta deseurile organice produse in principal in bucatarie si le vom depozita intr-un vas special conceput pentru fermentare anaeroba adaugand microorganisme – accelarator de compostare. Dar sa vedem practic ce inseamna acest lucru pentru ca avem oportunitatea sa testam un compostor BOKASHI pus la dispozitie de catre TIMENA SRL.

Am primit compostorul Organko si sunt nerabdator sa il testez, fiind prima experienta de acest gen. Exista 2 tipuri de compostoare disponibile in varianta individuala sau la set.

Partile componente ale compostorul sunt urmatoarele:

• recipientul de compostare cu un volum de 16 litri prevazut cu robinet de golire lichid;
• o sita de scurgere;
• o piesa pentru tasare compost;
• un recipiet de dozare accelerator de compost;
• o punga de 1kg accelerator de compost;
• instructiuni de utilizare.

Asezam sita de scurgere in recipientul de compostare

Presaram circa 20 ml accelarator de compost pe sita de scurgere. Cantitatea de accelerator este suficienta pentru 7-9 umpleri ale compostorului, adica un interval de 4-6 luni de zile la o utilizare medie pentru 3-4 persoane.

Materialul organic se taie in bucati mai mici (noi nu am respectat chiar cu atentie acest aspect) si se aseaza in compostor in straturi de maxim circa 5cm. La fiecare strat de 5cm se adauga cate 20 ml de accelerator de compost.

Asiguram o presare usoara cu dispozitivul din dotare. Vasul de compostare se acopera cu capacul si asa va ramane pe toata perioada cat nu il alimentam cu materie organica noua.

Avand in vedere ca accelatorul de compostare va avea conditiile de umiditate necesare – acesta fiind diferite tipuri de bacterii adaugate in tarate, acesta va duce la fermentarea materiei organice. In urma acestui proces se formeaza lichid ce se goleste prin robinetul de golire, la un interval de 3-4 zile.

Lichidul colectat se depoziteaza intr-o sticla etansa pe perioada scurta de timp, putand fi folosit fie la udarea plantelor diluandu-l in proportie de 1:200, fie la curatarea canalizarii nediluat.

Dupa umplerea vasului de compostare, se va lasa sa fermenteze 10-14 zile perioada cat se va pastra cu capacul inchis. Dupa aceasta perioada scoatem materialul organic fermentat si avem trei optiuni:

• il ingrropam in solul din curte, langa alte plante sau culturi;
• il adaugam in lada de compost din curte;
• il depozitam intr-un ghiveci in amestec cu accelerator biogen si pamant in proportie de 1/3 si peste 4-6 saptamani putem adauga plante ghiveci.

In cazul testului nostru nu am respectat chiar marimea deeurilor depozitate dar dupa ce le-am ingropat, la circa 2 luni am constatat ca acestea s-au amestecat cu pamantul si aproape ca nu se mai observa deseurile ramase oarecum intregi. Acesta este un aspect placut al testului. Singurul aspect neplacut a fost un anume miros usor neplacut la desfacerea capacului pentru alimentare. In mod normal nu ar fi trebuit sa avem acest miros dar este cert ca nu am respectat cu atentie instructiunile. Vom relua testele insa rezultatul fermentarii materiilor organice produse in bucatarie este unul cert si pozitiv.

Ce putem adauga in compostor si ce nu?

Adaugam în coșul pentru compostare Bokashi: fructe și legume – coji de citrice și de banană – mâncare preparată – carne gătită și crudă – brânzeturi – pește – iaurt – ouă – oase de mici dimensiuni – pâine – zaț de cafea – pliculețe de ceai – flori ofilite – cantitate mică de batiste de hârtie.

Nu adaugam în coșul pentru compostare Bokashi: oțet – suc – lapte – ulei – apă – oase de dimensiuni mari – cenușă – excremente de animale – hârtie.

Prin aceasta metoda de compostare accelarata putem obtine compost in 2-3 luni de zile, putem creste populatia de rame din sol ceea ce este benefic si vom avea o absorbtie a aminoacizilor in plante.

Pentru ca am testat doar varianta individuala, consider ca achiztionarea unui set de compostare curpinzand doua vase de compostare este o varianta mai buna, mai usor de gestionat in fucntie de cantitatea de deseuri organice produsa in bucataria noastra.

---