Despre prizele ceramice


BLESTEMUL CERAMICII

Ideea de a scrie aceste rânduri mi-a venit într-un moment când, fiind într-un magazin cu produse electrocasnice la o discuţie amicală cu gestionarul, a apărut un bătrânel jovial care a cerut “o priză dintr-aia solidă, cu ceramică, că-mi trebuie pentru maşina de spălat”. M-am bagat şi eu în vorbă cu bătrânelul şi am încercat să-l conving să cumpere o priză de calitate care nu avea ceramică, explicându-i că nu contează asa tare materialul izolator, ci calitatea contactelor electrice. Degeaba, omul a declarat răspicat că n-a înnebunit să dea 22 de lei pe o priză Schneider când poate să ia una ceramică, solidă (!), cu numai 3,3 lei. După plecarea bătrânelului, gestionarul magazinului (distribuitor autorizat al produselor Schneider), mi-a spus cu amărăciune în glas că, din cauza unor astfel de oameni a fost nevoit să se aprovizioneze şi cu prize de duzină, că altfel risca să-şi piardă clienţii, iar asta m-a făcut să mă gândesc la cât de scurtă poate fi “memoria electrică” a acestui popor.

Cei care avem o vârstă de la 30 de ani în sus îşi mai aduc poate aminte despre felul cum arăta aparatajul electric de interior (prize şi comutatoare) din blocurile “socialiste” construite în anii 60-70, sunt convins ca mai exista suficiente exemple si astăzi  în aceste apartamente. Pentru cei mai tineri, care nu erau încă născuţi în acele vremuri sau care nu-au văzut astfel de lucruri, le vine în ajutor priza din foto.

 Pentru un “simplu cetăţean” fără veleităţi de specialist într-ale electricităţii, vederea unei astfel de prize cu un aspect estetic “de tristă amintire” s-ar putea să provoace o grimasă de dezaprobare. Un electrician care se pricepe cât de cât la meseria sa, ar putea însă avea curiozitatea să demonteze capacul prizei şi iată ce ar putea observa (vezi si foto de mai jos):

  • În primul rând corpul prizei este robust, realizat dintr-un schelet metalic din oţel electrotehnic de bună calitate;
  • Toate părţile izolatoare sunt realizate dintr-o bachelită rezistentă la şocuri, de asemenea de o calitate ridicată;
  • Lamelele de contact sunt realizate dintr-un aliaj care, chiar şi după aproape 43 de ani de exploatare continuă (priza din imagine a fost montată în anul 1968 şi de atunci a funcţionat non-stop până vara trecută) arată foarte bine, fără urme de coroziune avansată, iar arcurile care menţin presiunea de contact pe bornele ştecherului sunt foarte robuste;
  • Bornele pentru racordarea conductoarelor sunt foarte “aerisite” şi sunt realizate astfel încât permit chiar şi legarea conductoarelor îndoite sub formă de “ochi” (lucru extrem de important dacă avem în vedere faptul că în acele vremuri cel mai folosit tip de conductor în instalaţiile electrice era conductorul “INTENC” din aluminiu). În plus, bornele sunt vizibile şi accesibile după fixarea în doză a prizei, permiţând eventuale retuşuri de montaj.
  • Corpul prizei are dimensiuni reduse, ocupând un spaţiu minim în doză şi permiţând astfel o aşezare comodă a conductoarelor în volumul relativ mic al dozei de aparat.

 

 

 

 

Sintetizând cele expuse mai sus, pot să afirm cu toată răspunderea că, în ciuda aspectului “proletar” al acestor prize (care sunt de fapt prize “Schuko” fabricate  sub o licenţă germană), ele au fost de o calitate tehnică ireproşabilă, mult superioară chiar unor prize moderne fabricate de firme cu “ştaif”, fiind probabil cele mai bune prize fabricate vreodată în România.

Aşadar, în anii 60-70-80, cam tot poporul avea în locuinţe măcar o astfel de priză sau întrerupător. A venit apoi “deranjul” din decembrie 1989 şi o dată cu el, toţi compatrioţii noştri cu veleităţi de “afacerist” care au venit  cu primele exemplare de aparataj electric de interior “Made in Turkey”. Ce schimbare! Ce “dizain” revoluţionar! Carcase albe şi strălucitoare din ceramică, capace aşijderea albe şi moderne. Altă viaţă, dom’le !

Orbit de tentaţia “noului val de modernism turcist” şi fiind totodată proaspăt căsătorit şi abia mutat într-un apartament achiziţionat din “darul” de nuntă, m-a pus “necuratul” să cumpăr şi eu 2 astfel de prize, cu scopul declarat de a schimba aspectul “de tristă amintire electrotehnică” al bucătăriei. Ce incântare ! Uite, dom’le, prize cu patru gheare de fixare! Păi de-acum înainte s-a terminat cu ţinutul prizei cu o mână la scoaterea ştecherului, ca să nu se smulgă din doză. Pe deasupra are şi o denumire străină “de fitze” ştanţată pe capac: DOGUSAN.

Ajuns acasă mândru nevoie-mare de proaspetele mele achiziţii, am scos siguranţele din tablou, hotărât să termin o dată pentru totdeauna cu aspectul “cripto-comunist” al locuinţei mele. După ce am demontat vechile prize şi mă pregăteam să le montez pe cele noi, entuziasmul meu s-a “fleşcăit” brusc. În primul rând, am constatat că, pentru a avea acces la bornele de racord ale noilor prize, trebuia demontat capacul frontal, cu tot cu cele 4 gheare de fixare in doză care erau prinse de capac. Asta însemna că, după strângerea conductoarelor la borne, acestea deveneau inaccesibile în momentul montării capacului în vederea introducerii prizei în doză, nepermiţând verificarea conexiunii după fixarea definitivă în doză. În al doilea rând, bornele de racord erau de fapt nişte bucşe paralelipipedice din alamă fixate de lamelele de contact prin nişte şuruburi fragile şi fără şaibe grower. Conductoarele se introduceau în acele borne şi se strângeau cu vârful şurubului de fixare, existând un real pericol de secţionare a conductorului şi de slăbire în timp a presiunii de contact. Bineînţeles, posibilitatea de a răsuci în “ochi” conductoarele în borna de racord era exclusă. Pe de altă parte, lamelele de contact erau nişte fâşii nenorocite din tablă subţire de alamă, fără niciun fel de piesă de arcuire pentru menţinerea presiunii de contact.

“Cireaşa de pe tort” a acestei magnifice prize a fost corpul, realizat din cea mai ordinară ceramică posibilă, atât de “butucănoasă” încât a trebuit să-i forţez puţin intrarea în doză, ocazie cu care s-a fisurat. Astfel a luat sfârşit, chiar înainte de a începe, epopeea “modernizărilor ceramice” din locuinţa proprie. Norocul meu că nu apucasem să arunc vechile prize, că altfel rămâneam “şi neelectrificat, şi cu banii daţi”!

Au trecut 22 de ani de atunci şi, treptat, această înfiorătoare aparatură din ceramică ne-a invadat tarabele, magazinele, casele şi locurile de muncă. Din păcate, ea a fost (şi este încă) prezentată drept “foarte performantă”, astfel că tot românui s-a învăţat, atunci când merge la magazin să-şi cumpere o priză, un ştecher sau un prelungitor, să ceară “Dom’le, să fie de-ăla cu ceramică, solid !”.

Până în urmă cu câţiva ani, toate acestea erau fie “Made in Turkey”, fie “Made in Vaporu’ din Marea Chinei” (acestea din urmă întâlnite mai ales în magazinele de tipul “orice produs la 3,8 lei”), astfel că, atunci când diverşi cunoscuţi îmi cereau părerea cu privire la ce aparataj să achiziţioneze, le răspundeam răspicat “din cel românesc, că e de bună calitate”. Iată însă că perversitatea situaţiei merge chiar mai departe, întrucât mai nou găsim aparataj “Made in România”, care are chiar şi marcaj de conformitate CE, dar care este asemeni făcăturilor “de peste mare”. Găsim astfel în comerţ, sub sigla unei binecunoscute (şi respectate înainte de 1990) firme de profil din Curtea de Argeş (transformată în SRL şi căreia i s-a adăugat în coada denumirii şi traducerea în engleză a unui înalt grad militar marinăresc), ştechere şi prelungitoare cu ceramică identice cu cele din Turcia, doar că sunt mai scumpe decât acelea. O altă întreprindere, de data asta din Mediaş, şi care înainte de 1990 era etalonul industriei electrotehnice româneşti în materie de echipamente de automatizări, fabrică mai nou prize ceramice, destul de drăguţe ca aspect, dar care la o privire mai atentă, nu se recomandă a fi utilizate pentru alimentarea consumatorilor mari (gen maşini de spălat sau cuptoare electrice), deşi pe ele scrie că suportă un curent nominal de 16 A.

În aceste condiţii, se pune pe bună dreptate întrebarea “ noi ce mai cumpărăm atunci ca să fim siguri că nu avem probleme”? La această întrebare legitimă încerc să va dau câteva răspunsuri, fără a avea pretenţia ca sunt deţinătorul adevărului absolut. Aşadar :

  • Nu cumpăraţi niciodată prize, ştechere, întrerupătoare şi prelungitoare de pe tarabele din obor, din magazine de tip “orice produs cu 3 sau 4 lei”, sau din magazine îndoielnice de tip ABC, unde gasim pe acelaşi raft prize, pufuleţi şi prezervative. Căutaţi magazine specializate în aparatură electrică sau amenajări interioare, unde există şanse să găsiţi o gamă mai variată de aparataj din care să puteţi alege. Dacă aveţi şansa să daţi peste un magazin care are afişată sigla de distribuitor sau partener a unei mărci de prestigiu, sigur veţi găsi acolo aparatură de calitate (bineînţeles nu la preţul de 3 lei bucata!);
  • Indiferent de magazinul în care intraţi, refuzaţi dacă vi se oferă aparataj cu ceramică. Reţineţi că niciun producător de prestigiu nu foloseşte în prezent ceramica în aparatajul de interior, ci doar materiale compozite. Pentru exemplificare, în foto puteţi vedea o priză dublă cu contact de protecţie în montaj îngropat marca Legrand, care nu conţine niciun gram de ceramică;
  • În fine, reţineţi că expresia “ieftin şi bun” este  utopică în orice împrejurare. Dacă o priză costă sub 10- 15 lei, nici măcar să nu vă uitaţi la ea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O statistică a IGSU pe care am auzit-o la radio în toamna anului 2010 arăta ca 80% dintre incendiile produse la clădirile administrative şi rezidenţiale din România în ultimii 20 de ani au cauze de natură electrică. Cine ştie, poate că o parte a acestui procent se datorează şi acestui “blestem al ceramicii”, de care se pare că nu reuşim să scăpăm.

Acestea fiind zise, nu pot decât să vă rog să vă gândiţi la siguranţa familiilor şi caselor voastre şi nu la preţ sau la “ceramica solidă” atunci când cumpăraţi aparataj electric de interior. Nu daţi posibilitatea locuinţelor, locurilor de muncă sau afacerilor voastre să se transforme în “noi maternităţi Giuleşti”!

POST SCRIPTUM. Pentru a da totuşi “Cezarului ce-i a Cezarului”, trebuie să spunem că ceramica (mai exact porţelanul electrotehnic) este un material indispensabil unui sistem energetic. Îl vedem zilnic sub forma izolatoarelor de pe stâlpii de înaltă tensiune sau de pe stâlpii de susţinere a liniei de contact de la calea ferată. În locurile mai puţin vizibile publicului, cum ar fi staţiile electrice de transformare, celulele şi întreruptoarele de medie şi înaltă tensiune, folosesc din plin aceste izolatoare. Aceste piese care nu cred că vor fi vreodată înlocuite cu alt material, nu au însă nici cea mai mică legătură cu ceramica ordinară din prizele de pe tarabe.

Autor: Florin Muresan – Grecu


 

Vizualizari:52918

71 Comments on "Despre prizele ceramice"

  1. Si ar mai fi ceva de adaugat la acest subiect. Noi ne chinuim aici sa vedem care prize sint „bune” si care nu sint bune cind de fapt problema pentru care au luat foc instalatiile electrice era de fapt conductorul din perete subdimensionat in raport cu consumul aparatelor. Mie cel mai mult imi plac prizele Schucko TRIPLE, cele produse de Relee Medias in Romania. Dar alea daca avem de modificat o instalatie electrica veche de tip comunist..facuta cu conductor de aluminiu. Daca mi-as face instalatie electrica noua de la zero (cum ar fi in cazul in care mi-as face casa) as merge pe aparataj electric modular.

    Dar sa nu uitam ca nu peste tot in lume se foloseste standardul de prize folosit aici de noi in Romania. Noi folosim, asa dupa cum bine a spus si autorul acetui artocol, standardul nemtesc, care din pacate este un standard PROST. Stiu ca multi imi vor sari in cap cum ca nemtii au facut cele mai bune lucruri din lume si ce ma pricep eu dar din pacate este tristul adevar. Or fi facut si nemtii lucruri bune dar asta a fost demult. Uite sa luam de exemplu masinile Mercedes de care toate lumea stie ca sint de lux..sint scumpe sint confortabile sint deosebit de fiabile…Realitatea este ca sint scumpe, sint de lux sint confortabile dar 1. Sint mai lente cu citeva secunde decit alte masini din aceeasi clasa (putere si masa totala similare). 2 NU sint chiar cele mai fiabile. In ziua de azi s-ar putea sa fie chiar mai fiabil un Logan. La un Mercedes vei avea probleme mai deveme ca la un Lagan iar reparatiile te vor ucide. Apoi sa ne aducem aminte de era videocasetofonului (VCR – Video Cassette Recorder in engleza). Au facut si nemtii citeva Grundiguri bune…dar doar primele erau de conceptie germana, dupa aceea toate au fost niste copii de Panasonic. Adica cu alte cuvinte nemetii au recunoscut ca japonezii le sint superiori in materie de electronice. Iar in materie de masini le sint superiori alti…

    Dar sa revenim la standarde. In Europa s-au folosit urmatoare standarde nemtesti (DIN – Deutsche Industien Normen). Mufele DIN de interconectare audio-video acelea rotunde cu 3, 5 sau 7 pini cu sau fara pin central. Erau folosite la magnetofoane, casetofoane, televizoare, etc. In ziua de azi nu se mai folosesc intrucit au fost inlocuite cu mufe RCA, BNC, Euroscart, etc. Apoi mufele de boxe DIN…acelea rotunde care aveau doi pini unul rotund si altul plat (de tip „lama”). Si acela tot standard nemtesc a fost si tot depasit este; in ziua de azi la boxe nu se mai folosesc mufe ci niste borne la care se racordeaza direct firele respectivului cablu audio. Apoi mufele de antena de la televizor, de la receiverul de cablu, etc…facute dupa un principiu MAMA-TATA sint tot DIN. Din nefericire cu astea ne-am procopsit incit se folosesc si in ziua de azi in toata Europa. DAr din fericire pentru ei americanii nu le-au folosit niciodata ci folosesc in schimb mufe F (din acelea care se insurubeaza) care nu sint afcute mama si tata si sint toate TATA….in asa fel incit daca nu esti atent poti sa inversezi intre ele conexiunile RF IN si RF OUT…Cu toate acestea este un standard mult mai bun decit cel nemtesc (DIN). La umr aurmei trebuie discernamint pentru a folosi aparatura electronica, nu este facuta si nici nu ar trebui sa fie facuta pentru retardati.

    Dar revenind acum la prize…De ce spuneam eu ca standardul folosit la noi in Romania este unul prost! Pai hai sa vedem. cam cum arata stacherele si prizele in alte parti ale lumii?

    https://www.worldstandards.eu/electricity/plugs-and-sockets/

    Aici aveti toate standardele si dupa cum vedeti sint notate si cu litere….iar apoi sint oferite la informatii si o parte din tarile in care se utilizeaza acel standard. Ce putem noi sa observam aici: Ca avem standarde care realizeaza doar doua contacte electrice precum si standarde care realizeaza trei contacte electrice. Cele cu doua sint standardele fara impamintare, cele cu trei sint standardele cu impamintare. Dar daca ne uitam mai bine observam ca standarde fara impamintare au mai ramas doar A ( american) si C ( european). Daca ne uitam si mai bine observam din start ca standardul american (A) este POLARIZAT, adica nu se poate inversa stecherul in priza deoarece cele doua picioruse au latimi diferite, in timp ce standardul european (C) nu este polarizat (stecherul se poate introduce in ambele pozitii). Deci din start standarul fara impamintare american (A) este superior standardului fara impamintare european (C).

    Dar apoi a aparut necesitarea impamintarii..Amricanii au mai adaugat un piciorus la stecher si o gaura la priza iar europenii au adaugat fie un piciorus la priza si o gaura in stecher (tipul E standard frantuzesc) fie doua lamele de contact sus si jos (tipul F standard nemtesc). Si acum sa observam ce s-a rezolvat. La americani stecherul era polarizat inca de pe vremea prizelor fara impamintare…a devenit si mai polarizat dupa introducerea impamintarii, iar in mod evident stecherul cu impamintare NU SE POATE INTRODUCE in priza fara. Pentru ca aia era toata ideea..sa nu am voie sa introduc frigiderul, masina de spalat in priza fara impamintare pentru ca e pericol. Invers stecherul fara impamintare in priza cu impamintare sa se poata. Dar ia sa analizam ce s-a intimplat cu standardele europene (E si F). In primul rind ca acestea au contacte de impamintare APARENTE….si chiar daca atingerea contactului de impamintare aparent nu ar trebui sa te electrocuteze…ca doar de aia e impamintare, va spun eu ca exista o sansa dintr-o mie sa electrocuteze! De ce sa riscam? Contactele de impamintare aparente nu sint bune. Apoi observam ca in cazul prizei frantuzesti (E) s-a rezolvat problema polarizarii….stecherul cu impamintare nu se poate introduce invers dar nu s-a rezolvat problema aceea de a nu putea introduce stecherul cu impamintare in priza fara impamintare. Stecherul va intra fara nici o problema in priza C…gaura din el nu il impiedica in nici un fel sa faca acest lucru. Din contra stecherul fara impamintare (acela vechi rotund) nu va putea intra in priza cu impamintare deoarece piciorusul de impamintare din priza ii va sta in drum.

    Iar priza nemteasca (F) nu a rezolvat nici una dintre aceste probleme. Nici polarizarea, stecherul se poate introduce in ambele pozitii si nici cea a imposibilitatii introducerii stecherului cu impamintare in priza fara impamintare. La fel ca in cazul standardului frantuzesc nu se poate introduce stecherul fara impamintare in priza cu impamintare. De ce? Ca lamelele de impamintare ar fi fost suficient de elestice sa se dea la o parte din calea stecherului…da dar priviti si la aripioarele acelea din lateralul gaurii prizei…acelea nu dau voie stecherului fara impamintare sa intre in priza cu impamntare. Hotarit lucru, cel care a proiectat standardul nemtesc a facut-o cu picioarele nu cu capul. De aceea a aparut si reparatia aberatiei, stecherul fara impamintare extra plat care intra in orice priza…si frantuzeasca si nemteasca. Acela a aparut numai pentru a prepara greselile de proiectare din standarele frantuzesc si nemtesc (E si F)

    Daca ne uitam inca o data mai bine observam ca singurele standarde cu contacte de impamintare aparente sint cel fantuzesc si cel nemtesc (E si F). Sa intelegem ca eu fac apologia standardului american? Nici vorba, americanii au la priza 110V 60 Hz..ceea ce e naspa. Dar prizele si stecherele in sine sint mult mai bune decit cele Europene. Exista multe alte standarde si dupa cum putem observa in afara de cele americane si europene (A, B, C, E, F) toate celelalte standarde sint bazate pe trei picioruse. Ceea ce este foarte bine. NU avem contacte de impamintare aparente, stecherul cu impamintare nu se paote introduce in priza fara impamintare, iar despre problema polarizarii, atita timp cit piciorusele sint in triunghi este rezolvata si problema polarizarii. Exista un singur standard in care piciorusele sint in linie si deci stecherul nu este polarizat. Este vorba de tipul L standardul italian.

    Trebuie sa intelegeti ca daca este vorba despre tensiunea si frecventa retelei cel mai bun standard este cel britanic deoarece au 240V 50Hz. Oricum nici cel european cu 230 V nu e rau din moment ce e doar cu 10V in minus. Dar britanicii au alte belele…ei nu au sigurante la tablou de aceea au toate stecherele sigurante fuzibile in ele. Alta timpenie. Dar strict din punctul de vedere al standardului de priza sau stecher este bun oricare standard cu trei picioruse puse in triunghi. Atita doar ca standardele cu picioruse in trunghi au niste stechere mari si butucanoase…De aceea a aparut standardul italian (L) cu cele trei picioruse in linie, pentru a putea utiliza stechere extraplate precum cele europene de „reparatie”. Doar ca punind piciorusele in linie au observat ca au stricat din nou problema polarizarii. De aceea au aparut standardele in care picirusul din mijloc este doar putin sau foarte putin deplasat fata de linia dintre piciorusele extreme. Asa au aparut standardele J si N. Deci acum aveti raspunsul la intrebarea care ar fi standardul ideal. Stecher extra-plat, trei picioruse in triunghi…unul dintre standardele J sau N

  2. Ma bucur ca cineva are curajul sa scrie chiar si numai o parte din adevarul referitor la aceasta obsesie moderna referitoare la prizele ceramice. Romanul are multe obsesii de la o vreme incoace…prize ceramice, masina diesel, fite cit incape….etc. Problema este insa in felul urmator. Cea mai mare problema a instalatiilor electrice de la noi nu este cea data de calitatea prizelor! Chiar si incendiile acelea care au pornit din cauze electrice…foarte putin probabil sa fi pornit dn cauza prizelor ceramice…cauza este alta. Dar sa incepem cu inceputul! Sustineti ca acele prize de pe vremea raposatului erau mult mai bune decit cele actuale. Tind sa va dau dreptate acelea erau prize facute sa tina o viata de om si mai bine de atit la fel cum se faceau toate lucrurile pe vremuri. Cu toate acestea multe lucruri vechi devin depasite nu deoarece nu ar fi fost bine facute la vremea lor ci pentru ca lumea vrea altceva. Adica degeaba am eu televizor din 1986 Blaupunkt cu 32 de programe memorate, telecomanda originala si care functioneaza perfect si in zilele nostre..mai vrea cineva sa se uite la acel TV in ziua de azi? Nu deoarece nu are ecran plat, deoarece diagonala (desi cea mai mare la vremea lui – 69 cm) este prea mica pentru zilele nostre, deoarece nu are tuner digital, deoarece nu stie HD..etc.

    Asa si cu prizele. Cele rotunde schucko de pe vremea raposatului or fi fost foarte bune….or functiona perfect si in zilele noastre dar! 1. sint rotunde…rotundul nu mai este la moda. 2 sint simple…adica intra un singur stecher in ele insuficient pentru multitudinea de aparate existente in casele oamenilor in zilele noastre cind avem nevoie de prize duble sau chiar….triple. 3 sint negre…in ziua de azi da urit sa ai chestii negre pe peretii deschisi la culoare..de preferat albe sau chiar ultima fita…in fiecare camera priza si intrerupatorul in culoarea peretelui (bleu, cafeniu, roz, etc) Daca doriti sa va recomand niste prize pe care eu le consider de o calitate decenta si care sa nu poata fi considerate depasite la ora actuala vi le-as recomanda pe cele triple cu contact de protectie (impamintare) produse in Romania de catre Relee Medias.

    https://i.dedeman.ro/media/catalog/product/cache/dedeman/image/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/1/0/1000273_1.jpg

    Este adevarat ca au borne din acelea in care conductorul este strins direct cu surubul iar piciorusele stechereului sint prinse intre doua lamele care nu au nici un fel de arcuri care sa exercite presiune….adica asa cum nu va place Dvs. Totusi sint niste prize moderne (albe sau chiar colorate, triple) iar eu unul nu am avut probleme referitoare la calitatea acestora. Cel putin nu pina la momentul prezent. Sa nu uitam ca pina si electricienii prefera sa le fie simplificata munca…una este sa stai sa faci ochiuri in care sa bagi surubul bornei si alta este sa desizolezi doar 5 mm din capatul conductorului sa il bagi in borna si sa il stringi.

    Dar sa revenim la ce spuneam mai devreme. O priza nu se incinge nici din cauza materialului izolator din care este facuta si nici din cauza contactelor acesteia. O priza se incinge din cauza conductorului din perete subdimensionat in raport cu consumul. Adica putina lume stie ca pentru un consum de 6A ai nevoie de conductor de 1,5 mm2, pentru un consum de 10A ai nevoie de 2,5 mm2, pentru un consum de 16A ai nevoie de 4mm2 iar pentru un consum de 25A ai nevoie de 6 mm2 !

    Instalatiile electrice de pe vremea lui Ceausescu sint proaste pentru ca sint subdimensionate (nu exista nimic mai gros de 2,5 mm2 in perete..ori numai pentru masina de spalat ai nevoie de mai mult de atit si de asemenea tot prost este faptul ca era folosit aluminiul ca material pentru conductori….iar instalatiile electrice din zile noastre sint proaste pentru ca nimeni nu prea mai respcta normativele, care totusi pe vremea lui Ceausescu se respectau la singe. Prize sau intrerupatoare montate pe peretii exteriori desi din cite stiu eu normativele interzic cu desavirsire…montarea vreunei chesti electrice pe peretii exteriori ai cladiri, prize trase una din alta in casacada..(daisy chain in engleza) desi toate ramifcatiile ar fi trebut facute NUMAI IN DOZE DE RAMIFICATIE, trasee duse in diagonala pe pereti desi nu e voie decit vertical si orizontal, prize montate in locuri nestandard (conform normativelor prima priza intr-o camera de locuit se pune linga usa sub intrerupator, a doua in spatele usii, iar a treia se monteaza numai in camerele care depasesc 20m2, intrerupatoare care nu sint puse la inaltimea standard de 1,50 m…este o moda timpita in ziua de azi sa se monteze intrerupatorul cica la „inaltimea miinii” de parca toti oamenii ar avea aceeasi inaltime si aceeasi lungime a miini, conductor multifilar in perete in loc de conductor masiv…cam asta gasesti in instalatiile electrice din imobilele „moderne”

    Noi insa am putea obtine o instalatie electrica ideala daca punem cupru masiv de grosime suficienta pentru consumurile pe care le vom estima in respectiva locuinta dar in acelasi timp respectam la singe normativele aflate in vigoare inca de pe vremea lui Ceausescu, adica locul nde se monteaza prizele si intrerupatoarele, traseele din pereti, etc…

  3. Portelanul electrotehnic („ceramica”) are o foarte buna stabilitate fizico-chimica in timp. Cine garanteaza ca cele din plastic, oricat de bun ar fi pe moment, nu va deveni „uscat”, casant in timp? Va rog sa nu-mi aduceti argumentul ca „oricum trebuie sa le mai schimbam in timp, ca nimic nu e etern”

  4. Unde gasesc sa-mi cumpar prizele comuniste, ca rar mai gasesc cateva prin targul saptamanal,contactati-ma pe email va rog. Va multumesc

  5. De accord cu toate comentariile ,pina la un punct ! Acele prize de forma rotunda si negre romanesti au fost si sunt foarte bune numai ca au un singur inconvenient -( s-a scris ca sunt Shuko ,de productie Germana sau copie ,NU este asa Shuko face prize NUMAI CU IMPAMINTARE ),iar aceste prize din BACHELITA ,/asa se numeste acest material mai bun ca si ceramica sau chiar si ca teflonul /chiar daca pui shalimoul cu flacara deschisa pe acest material NU ia foc ,contacte alama ,arcuri pt presiune ok bun …. loc destul pt acces cablaj INTEC sau CUPRU care are …. problema mare este una sigura !!!! NU AU IMPAMINTARE ( contactul acela metallic lateral in interiorul gaurii prize ),IAR IN ACEST CAZ NU POT PRIMI NICI STECHERELE „TIP SHUKO” care la ora actuala cam stie toata lumea sunt necesare pt contactul de impamintare si pentru aparatura care nu are asa ceva sau care este imperios necesar la utilaje sau aparatura care are consum si wataj mare ,care maninca amperi de la retea si care trebuie NEAPARAT sa aiba si impamintare !!!Nu stiu si daca intra toate tipurile de stechere modele noi care sunt ceva mai mari ,se foloseau stechere tip rusesti sau nemtesti la vremea respective in afara de cele romanesti care niciodata nu se potriveau unul cu altul !ASTA ESTE IN PRIMUL RIND CEA MAI MARE PROBLEMA A ACESTOR PRIZE =1 NEPOTRIVIREA STECHERELOR DE ORICE TIP /2= LIPSA CONTACT IMPAMINTARE ,LAMELA LATERALA PT SCURGEREA DE CURENTI CARE DAU LA MASA /3=INTERZICEREA ACESTUI TIP DE PRIZA PT NOILE STANDARDE ELECTRICE ! ( Binenteles ca sunt foarte bune pt aparate cu consum mic sau cu legatura galvanica nefiind necesara acea impamintare )

    • Florin Muresan-Grecu | 18 august 2016 at 19:01 | Răspunde

      Stimate domn (sau doamna, ca dupa diminutiv nu pot deosebi), sunteti intr-o mare eroare. Acele prize la care va referiti dumneavoastra AU CONTACT DE PROTECTIE LA PAMANT. Mai priviti inca o data pozele postate mai sus si poate o sa vedeti lamelele de împamantare. Sunt atat de vizibile, incat cred ca se vad si din satelit! Tocmai din cauza asta s-au numit SCHUKO (asa se scrie corect denumirea standardului german, nu cum ati scris dumneavoastra in mesaj). Faptul ca in ele nu se potrivea orice tip de stecher se datoreaza tocmai faptului ca aveau acele lamele de impamantare iar vechile modele de stechere fara impamantare erau rotunde si nu puteau fi introduse in priza, lovindu-se tocmai de acele lamele laterale.
      In general cred ca dau dovada de bun simt in mesajele mele si nu cred ca am jignit vreodata pe cineva, dar, cu tot respectul, mesajul dumneavoastra este o insiruire de aiureli. Cred ca cel mai bine este ca atunci cand n-avem nimic de spus, sa ne abtinem. Fara suparare…

  6. Salut. Eu nu ma pricep deloc la tot ce tine de electrice. Acum renovez si am nevoie de niste prize duble. Ce parere ai despre astea:
    http://www.livoloeurope.eu/livolo-full-product-catalogue/livolo-eu-standard-modern-power-socket-europe-belgium/livolo-double-wall-power-electrical-outlet-socket-with-glass-panel-vl-c7c2eu-11

    Mersi.

    • Florin Muresan-Grecu | 9 iulie 2016 at 15:23 | Răspunde

      Salut. Nu cunosc marca, dar sunt frumoase si, judecand dupa detaliile constructive, par a fi OK. Faptul ca sunt modulare constituie un avantaj suplimentar.

  7. Ionut Raiciu | 2 iulie 2015 at 22:32 | Răspunde

    Mda, îmi pare tare rău că am găsit acest blog după ce am cumpărat eu prizele 🙁
    Sunt fan Schneider ( Disjunctoarele le am de la Schneider IK60, doar disjunctorul diferențial de 300mA este de la Comtec (dar e pe sigiliu acela și nu îl pot schimba )
    Nu știam că Schneider produce și prize
    Eu am luat de la marca Relee Mediaș PT cu ceramică ce-i drept dar Relee Mediaș mi se pare o firmă cât de cât serioasă, nu am avut probleme cu ce am cumpărat de la ei

  8. As dori mai multe impresii/pareri despre prizele/produsele modulare Gewiss, daca tot au fost pomenite pe aici.

    • Florin Muresan-Grecu | 10 aprilie 2015 at 15:21 | Răspunde

      Sunt de buna calitate si foarte practice. Datorita faptului ca au cate doua orificii de conectare pe fiecare pol, instalatiile executate cu astfel de prize se simplifica mult, prin cablarea „din priza in priza” si reducerea astfel a numarului dozelor de derivatie.
      In afara de asta, daca, din diverse motive, se intampla sa se defecteze o priza, se poate inlocui foarte usor modulul defect cu un altul identic, fara a fi nevoie de schimbarea intregului ansamblu.
      Eu am intreaga instalatie electrica din locuinta proprie realizata cu aparataj Gewiss (mai putin tabloul, care este echipat cu disjunctoare Schneider) si sunt foarte multumit de el. Pentru exemplificare intrati aici:http://www.vysblog.ro/instalatie-electrica-aparenta/

  9. PS După „experiment” am rămas cu o priză rotundă în plus, şi probabil în viitor va fi „înseriată” (termen impropriu, de fapt legătura e în paralel) cu o alta de acelaşi tip şi aceeaşi generaţie, ca să formeze împreună o priză dublă.

    Dar asta e mai complicat, fiindcă trebuie tăiată o altă doză în zidărie lângă cea veche, dată gaură şi trecute cablurile (mono-filare, cupru sau aluminiu) şi alte activităţi migăloase şi destul de murdare.

    De aruncat nu o arunc, e prea bună şi solidă ca să îşi încheie 50 de ani de carieră la tomberon.

  10. Multumesc.

    Am inlocuit una din prize (care nu era schuko) cu una Schneider Unica (fabricatie Spania) dubla, fiindca din mai multe motive aveam nevoie de o priza dubla fara schuko in acel loc. Schneider nu are deloc ceramica in interior si are pe fiecare latura o lama masiva, cam 30 x 10 x 3 mm, din care pornesc 2 borne in sus si in jos. Prinderea firelor de lamela se face cu un surub mic si o piulita patrata, care permit legarea firului in ochi. Elementul de rezistenta, cel care suporta forta de strangere a suruburilor, tractiunea stecherului la introducere si extragere, e lamela. Plasticul e doar „o coaja” cu rol izolant.

    Conductorii din acea camera sunt mono-filari din cupru (sectiune mai mica decat la aluminiu), izolatie dubla cauciuc negru + panza.

    Voltajul masurat la priza dupa montare era aproape constant, 234 V.

    De curiozitate, am testat priza cu 3 consumatori mergand simultan si totalizand 4256 W (nominal). Dupa 30 de minute, priza era tot rece. I-am luat temperatura la nivelul corpului prizei, cu carcasa exterioara demontata, folosind o termocupla. Era cu mai putin de 3°C peste temperatura din camera. (A fost un test extrem, in exploatare nu se vor folosi consumatori atat de mari niciodata pe acea priza. Nici macar consumatori de 1000 W.)

    • Florin Muresan-Grecu | 20 februarie 2015 at 07:47 | Răspunde

      Este interesant „experimentul” dumneavoastra. El nu face altceva decat sa-mi confirme parerea buna pe care o am despre prizele din gama Unica, pe care de altfel le cunosc, intrucat lucrez frecvent cu aparataj Schneider.

  11. 1. Eu am acest tip de prize rotunde, fabricate prin 1964 (cand a fost construita instalatia electrica din casa).

    2. Componentele electrice din interior nu au urme de coroziune, arcurile spirale (care sunt si gresate) strang la fel de bine ca in prima zi.

    3. Restul instalatiei electrice are cablurile mono-filare de aluminiu cu izolatie dubla, plastic si panza.

    4. Motivul pentru care priza a fost construita astfel nu tine nici de Ceausescu, nici de tancuri si elicoptere, ci de faptul ca acum 50 de ani toate aparatele electrice erau foarte mari consumatoare de curent: un frigider Fram consuma 3800 kWh/an, fata de 150-200 kWh/an la un frigider modern, televizoarele cu lampi consumau si ele foarte mult curent, mai erau si resourile si aerotermele de 2000-2500 W, becurile erau toate cu filament, 60-100 W. Astfel incat niste Dorei care lucrau pe la standarde au dimensionat fiecare componenta a sistemului electric al unei locuinte sa fie cat mai solida cu putinta. (Nici aparatele electrice cu contacte din bare de alama groase montate in textolit nu erau facute astfel doar de frumusete.)

    5. In prezent caut 2 sau mai multe intrerupatoare de ebonita rotative, din aceeasi generatie 1964-1968, albe sau negre, cum se gasesc. Arata astfel: http://lh5.ggpht.com/_jhuilJdiDy8/TMcH6mwbXjI/AAAAAAAAHEQ/QP-AQdL0Jgk/Berker%20Switch%201_thumb%5B1%5D.jpg?imgmax=800 – sunt copii in ebonita ale modelului Bauhaus de portelan din 1930. Cine detine asa ceva si doreste sa il vanda va rog sa ma contactati prin mail nautilusperfectionist@yahoo.com

    • Florin Muresan-Grecu | 14 februarie 2015 at 18:17 | Răspunde

      Am avut un astfel de intrerupator rotativ, demontat in urma cu vreo 3 ani de la o instalatie electrica din anii 50 de la mine de la serviciu, in prezent dezafectata. Era complet si in perfecta stare de functionare, dar din pacate nu-l mai gasesc. Mi-e teama ca din greseala sa nu-l fi dat anul trecut la casare, impreuna cu mai multe aparate defecte.
      Daca il gasesc totusi, sau daca gasesc altele similare, o sa va trimit un e-mail.

    • Cred ca te inseli putin aici…Pe vremea comunismului instalatiile electrice nu erau deloc supradimensionate ci subdimensionate. Prizele erau solide nu din cauza supradimensionarii instalatiilor electrice care oricum, dupa cum spuneam mai sus nu a existat. Nu a existat din cauza comunismului cu economia lui timpita.

      Cred ca exagerezi grav consumul pe care il aveau aparatele pe vremea comunismului..Pentru o locuinta medie consumul, in ziua de azi este cel putin dublu fata de consumul unei locuinte medii de acum 30-40 de ani. Si hai sa o luam sistematic…vorbesti de consumul anual al unui frigider fram si compari cu consumul anual al unui frigider modern. In primul rind sa stii ca acele frigidere fram erau depasite inca de pe vremea lui Ceausescu..putina lume mai avea asa ceva. Frigiderul normal pe vremea aceea era Arcticul, care cu niste mici modificari de design pe ici pe colo ar fi competitiv si in ziua de azi. Consumul anual este scris pe blestamatia aia de eticheta de eficienta energetica si este o prostie…pentru ca este stabilit dupa nu stiu ce statistici numai de ei stiute care se obtin numai in anumite conditii…si care oricum nu sint relevante in practica. Relevanta ar fi puterea aparatului dar aia nu ne-o spui.

      Poti sa sti ca un Arctic de pe vremea lui Ceausescu ar putea fi usor incadrat in clasa energitica A in ziua de azi…adica suficient de eficient din punct de vedere energetic. Iar daca in ziua de azi au aparut si altele cu clasa energetica A+, A++ este pentru ca e o inselatorie…acele frigidere consuma mai putin dar sint mai proaste. Exemplu…un arctic de pe vremea lui Ceasusescu il pui in priza pe o caldura torida si in maxim 10 minute in interiorul acestuia se va stabili temperatura setata din termostat. Un beko modern cu clasa A+++ si mai nu stiu cit de plus…il pornesti dupa ce a stat oprit 2 saptamini si are neovie de o jumatate de zi sa ajunga la temperatura setata din termostat. Dar bine ca e mai eficient energetic!

      Apoi vorbesti de televizoarele pe lampi. Acelea aveau un consum de aproximativ 200 de Wati…dar din nou nu erau „mainstream” Pe vremea lui Ceasca. Televizorul cel mai frecvent era cel integrat alb-negru, care avea un consum de 55-85W. Un LCD de 115-125 cm din zilele noastre are tot 85W…deci comparabil. Becurile erau cu filament? Hai nu zau! Si cum ar putea fi becurile altfel decit cu filament? Nu-mi spune de economice sau LED-uri caci acelea nu sint becuri. Si oricum exista alternativa economica si la vremea aceea. Ii zicea tub fluorescent (popular neon) Se incadreaza in clasa energetica A. Dar cui nu i-a placut neonul pe vremea aceea chiar nu vad de ce i-ar placea „economicele” sau „LED-urile” Aceeasi marie au alta palarie.

      Tu vrei sa imi spui ca Arcticul de 200W, Televizorul alb-negru de 85W si becurile de 40-100W reprezentau consum mare? Singurul consumator puternic de pe vremea lui Ceausescu era masina de spalat…ca aia avea intr-adevar vreo 2600W dar prea putina lume avea asa ceva. Restul consumatorilor erau modesti…masinile de spalat moderne consuma ceva mai putin…la vreo 1600W dar asta in detrimentul calitatii spalarii..nu detaliez acum. Dar tu compari cu multitudinea de aparate care exista in ziua de azi? Un calculator desktop ia vreo 200W, cit un frigider…daca ai avea chiar doua…nu o fi mult dar pe vreamea aia nu existau deloc…apoi aspiratoarele de atunci aveau maxim 400-600W astea din zilele noastre au 1600-2600W…masinile de spalat au mai putin dar nu cu mult…televizoarele au la fel iar becurile tot la fel…(daca ai becuri). Compari cu un aparat de aer conditionat care are vreo 3200W? Sint mult mai multe aparate intr-o casa moderna si nu toate au consum mai mic decit variantele lor mai vechi…unele chiar au consum mai mare. Pe vremea comunismului aveai frigider, televizor, aspirator, masina de spalat, fier de calcat si becuri. In ziua de azi ai aer conditionat (in mai multe camere), calculatoare (in mai multe camere), cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor de piine, robot de bucatarie, blender, sandwich maker, centrala termica de incalzire, aragaz care trebuie pus in priza, etc, etc.

      Deci pe vremea comunismului chiar nu se supradimensionaru retelele deloc. Faptul ca acele prize erau solide vine pur si simplu din mentalitatea omului de pe acea vreme care nu concepea faptul ca acele prize trebuiesc schimbate tot la citiva ani, cam o data cu renovarea casei… Pe vremea aceea cind se fabrica ceva era proiectat sa tina o viata si jumatate.

  12. Ati mai reusit sa testati priza cu extractor, mi-ar fi placut sa stiu pe ce sa ma bazez. Cineva spunea ca siemens produce prize bune. Ma intereseaza priza si prelungitor pentru o masina de spalat, deoarece nu am priza in baie. Imi puteti recomanda ceva? De asemenea, imi puteti recomanda prize pentru copii mici?

    Mai am si alte intrebari care poate nu intra in rubrica asta si pentru asta imi cer scuze. Stau la tara intr-o casa in care nu stiu cum e facuta instalatia electrica decat ca sunt 2 tablouri unul in casa pentru consumul din casa, iar unul la subsol trifazic pentru un boiler. Intrebarea e daca in casa lumina de la bec fluctueaza frecvent, am un consumator mai mare lada frigorifica, cum sa procedez cand voi conecta masina de spalat? Mi-am cumparat o masina de spalat noua de capacitate mai mare. Sa chem un electrician sa faca o conexiune de la trifazic sa nu am probleme? Am becuri de 100W dar nu simt ca luminozitatea e pe masura plus fluctuatiile pe care inca nu le-am asociat cu nimic, poate cu lada frigorifica. De aceea ma tem sa conectez masina de spalat, desi stiu ca s-a mai folosit masina de spalat totusi nu ma simt in siguranta.

    Multumesc pentru ajutor!

    • Florin Muresan-Grecu | 17 decembrie 2014 at 17:34 | Răspunde

      Buna ziua.
      Prizele cu extractor pe care le-am avut le-am demontat, intrucat mi-am schimbatinstalatia electrica interioara si am trecut pe aparataj modular Gewiss, la care nu se poate monta aceasta priza.Ca si calitate, dupa cum am scris si in articol, sunt undeva la nivel mediu, in sensul ca, avand corpul din ceramica, sunt mai bune decat „suratele” lor fabricate pe galerele lui Suleyman Magnificul.
      Daca doriti prelungitoare de calitate, vi le recomand pe cele de la Legrand, sau, daca vreti, puteti sa vi le faceti singur cu ajutorul prizelor modulare Gewiss montate in cutii aparente, la care sa montati cablu MYYM 3*1,5 mmp (neaparat romanesc, ca e cel mai bun) si stechere Legrand. Cele doua solutii pe care vi le-am recomandat au si bornele protejate pentru copii.Ca si prize fixe cu protectie pentru copii, exista diferite modele care se pot monta in dozele de aparat universale, la producatori de marca (Legrand, Schneider, etc.) sau Gewiss, acestea din urma putand fi montate doar in dozele lor speciale.
      In legatura cu instalatia electrica din casa, inclin sa cred ca circuitele sunt subdimensionate, daca aveti caderi de tensiune la conectarea unor consumatori.Va sfatuiesc sa chemati un electrician competent (nu electrozugravi sau electrorigipsari, ca-i plina tara de nenorociti dintr-astia!), care sa va faca un circuit dedicat pentru masina de spalat si, totodata, sa faca si o revizie la intreaga instalatie. Asa de la distanta, mi-e aproape imposibil sa va dau o solutie exacta la problema dvs.

  13. confectionez arcuri : tractiune , torsiune, compresie pe masina manuala daca va intereseaza va rog sa ma contactati la nr de tel 0748526876 sau prin mail donose_cristi@yahoo.com

  14. Cred ca învinuiti oarecum pe nedrept ceramica. Ceramica în sine (mai ales cea electrotehnica) are performante FOARTE bune ca izolator într-o gama larga de temperaturi (si frecvente, dar nu e cazul la prize).
    „Buba” cea mai mare a majoritatii prizelor actuale nu vine de la „ceramica” ci, asa cum ati pomenit (în treacat) si dvs, de la calitatea extrem de proasta a contactelor realizate între lamelele prizei si fisele stecherului.
    Acea priza „comunista” din primele fotografii este într-adevar foarte buna dar nu din cauza lipsei ceramicii (înainte de ’89 se fabricau si prize cu ceramica – înca si mai bune!) ci datorita acelor arculete care asigurau un contact ferm. Iar o priza buna e o priza rece chiar si la curenti mari.
    Într-o priza de proasta calitate (în fapt, cel mai adesea, prost proiectata), ceramica, chiar daca se comporta bine la temperaturi mari, nu ajuta prea mult: consumatorul nu primeste energie în mod continuu (ceea ce îi poate scadea durata de viata) si, în plus, eventuale elemente din plastic (de exemplu masca) pot lua foc.
    Un alt lucru pe care îl urasc la prizele actuale sunt acele „bucse paralelipipedice” dimpreuna cu suruburile lor, fiind realizate din materiale moi, daca nu se strica floarea surubului, precis se „sparge” bucsa!
    De asemenea, chiar daca priza are 4 ghiare de ancorare în doza acestea sunt iarasi realizate din aliaje prea moi si se îndoaie… rezultatul fiind tot o priza pe care trebuie s-o tii c-o mîna cînd scoti stecherul (cu cealalta mîna.

    • Florin Muresan-Grecu | 14 februarie 2014 at 07:00 | Răspunde

      Nu va suparati, dumneavoastra ati citit mesajul pe care l-ati pus mai sus? Si daca da, va place? Il puteti citi cursiv? Considerati ca acest mod de a scrie un mesaj arata un minim respect pentru posibilii sai cititori?

    • Nu invinuiesti nimeni, nimic. Am facut un articol cat mai cuprinzator din punctul meu de vedere, obiectiv si fara acuze grautite. Este umila noastra parere si cam atat. In rest, fiecare citeste si intelege ce doreste si ce poate.

    • Sunt complet de acord cu cele spuse de @Hash.Am o priza de la ReleeMedias de vreo 5 ani la m. de sp., are niste cleme de sarma de otel care functioneaza ca niste arcuri; cele de acum ,tot de la ei , nu mai au acele cleme si desi par identice ,nu mai fac 2 bani…ambele sunt ceramice.Iar ceramica la cea noua plesneste la cea mai mica atingere.

  15. Super articol… de-ar avea si cei trecuti de 60 de ani “timp” sa-l citasca, pe langa faptul ca e casanta si de cea mai proasta calitate, ceramica turceasca sau chinezeasca mai contine si siliciu, care este semiconductor (nu-i de mirare ca iau foc casele) in loc sa aibe proprietati ignifuge. prizele legrand au scazut in calitate, schneiderul a pastart totusi reteta calitati dar de la Sedna in sus, prize foarte bune sunt cele de la siemens (13 lei una simpla cu contacte argintate sau 20 una dubla cu arcuri pe contacte cum erau odata). in romania se mai fac prize bune la bistrita, acolo unde gebro (germania) si-a deschis fabrica (materialul izolator fiind rasini ureice ignifugate) ST fac numai prize duble (in hipermarketuri e 25 de lei una, magazine de specialitate 12lei) feriti-va de hipermarketuri, au preturi mai mari decat magazinele de specialitate, pana la urma nu ma duc la carefour sa imi iau pastile ma duc la o farmacie, asa trebuie tratata si partea electrica.

  16. Foarte bine punctat impactul utilizarii unui aparataj electric de slaba calitate!
    O sa adaug si eu câteva considerente pe care ar trebui sa le avem în vedere atunci când schimbam elemente în instalatia electrica de apartament:
    – tot ce e foarte ieftin, sigur e foarte prost si ar trebui interzisa prin lege existenta pe piata a „petardelor”, nu numai în domeniul instalatiilor electrice.
    – nu tot ce se fabrica în China sau Turcia este neaparat de proasta calitate. În general, marii producatori si-au mutat liniile de productie în tarile cu mâna de lucru mai ieftina. Acolo se face doar asamblare, însa proiectele si materialele/componentele sunt aduse din surse acreditate de compania mama. China tinde sa nu mai fie chiar printre cele mai ieftine zone din acest punct de vedere.
    – mare atentie la FAKE-uri. Falsurile inunda piata în toate domeniile. NU cumparati produse cu marci consacrate de la talcioc/aprozar/ABC-uri pentru ca sansele sa dati banii pe un fals sunt foarte mari. Cautati reprezentanta producatorului si aflati unde are puncte de retail (comercializare) autorizate.
    – din pacate, nici criteriul „ce e mai scump” nu garanteaza o calitate superioara. Comerciantii înraiti cunosc deja sindromul „cumpar scump fiindca sigur e bun” si încep, treptat, sa bage pe piata produse de o calitate mai mult decât îndoielnica, la preturi mari.

    Asadar, cum alegem o priza? Daca nu suntem de meserie – pe domeniul electric – cel mai indicat este sa consultam un electrician cu experienta, în nici un caz alegerea nu trebuie facuta doar pe ctriterii estetice.

    Daca totusi nu sunteti dispusi sa cheltuiti o mica avere cu toate prizele din apartament, ar trebui cel putin pentru prizele la care sigur o sa cuplati marii consumatori (masina de spalat, calorifer electric, radiator sau aeroterma, cuptor electric, plita electrica, fier de calcat, alte masini/utilaje electrice cu puteri peste 2KW, aer conditionat etc.), sa va orientati catre prizele de firma (LeGrand, Schneider).

    Revenind la subiectul „prize cu suport ceramic”, chestiunea e simplu de explicat: de ce ar vrea cineva priza cu suport ceramica Pentru ce, ar crede individul, suportul ceramic e mai rezistent la încalzire/foc ?i i-ar asigura o protectie sporita anti-incendiu. Dar, de ce s-ar încalzi o priza? Evident, datorita efectului Joule (transformarea energiei electrice în caldura). Aici avem, în general, doua cazuri:
    a. Circuitul electric este subdimensionat (sec?iunea cablului de re?ea este prea mic?, raportat la consumatorul cuplat la circuitul respectiv). Rezulta o încalzire periculoasa a întregii instalatii, cu pericol iminent de incendiu. Focul va apare în zona cu temperatura cea mai ridicata, adica acolo unde efectul Joule se produce cel mai intens, adica în zona care disipa local cea mai mare cantitate de energie. Asta se întâmpla, de regula, la punctele de contact electric de proasta calitate: contacte priza-stecher, priza-cablu retea, alte înadituri de proasta calitate ale cablului de retea sau zone de scurt circuit coroborate cu proasta dimensionare a elementelor de protectie (popular numite sigurante).
    b. Circuitul electric este dimensionat corect, însa contactele electrice între priza si stecher SAU contactele între cablul din instalatia electrica si bornele prizei prezinta o rezistenta electrica mare, fapt care conduce la disiparea unei importante energii în zona contactelor sau chiar aparitia arcului electric cu pericol iminent de incendiu. Evident, în acest caz suportul prizei nu aduce nimic favorabil. Cei ce-ti doresc o priza cu suport ceramic o sa aiba satisfactia ca în urma unui incendiu, suportul ceramic al prizei nu va fi distrus. La ce bun?

    În concluzie, o priza este corect aleasa daca asigura un contact electric foart bun cu stecherul (fapt ce se probeaza prin scoaterea stecherului din priza imediat dupa un consum important si verificarea faptului ca pinii nu s-au încalzit) DAR si cu cablul din instalatia electric? (se verifica vizual calitatea electrica si mecanica a sistemului de conectare).

    Un ultim aspect: nu apelati la Dorel, ca e el baiat priceput, laudat de vecini. Asigurati-va ca cine va umbla prin instalatia electrica are autorizatia necesara. Responsabilitatea instalatiei electrice, dupa contor, în apartament, va revine în totalitate!

    • Multumim pentru comentariu Andrei, am corectat problema cu diacriticele ce nu sunt acceptate. La marimea comentariului, cred ca mai bine faceam in articol din el!

    • Florin Muresan-Grecu | 8 noiembrie 2013 at 16:13 | Răspunde

      Foarte pertinent si la obiect comentariul. As completa putin partea aceea cu apelarea la un electrician care sa ne sfatuiasca sa alegem aparatajul corect. Din pacate, in Romania au aparut atatia Dorei care au diplome de electrician (si unii dintre ei, din pacate, lucreaza chiar la distribuitorii de electricitate), incat omul de rand chiar nu stie in cine mai poate avea incredere. Am incercat de cateva ori sa ma pun in locul unei persoane cu zero cunostinte in domeniu si care, fiind de buna credinta, il crediteaza si pe dorelul calificat cu aceeasi buna credinta. Va spun sincer ca m-a cam ingrozit o astfel de perspectiva, si spun asta pentru ca am avut ocazia sa vad lucrari absolut mizerabile facute si de firme autorizate.
      Asta insa nu schimba cu nimic ideile comentariului dvs., care, repet, sunt foarte pertinente.

    • @ Andrei Cred ca si tu te inseli putin aici. Ai dreptate cind spui ca o priza nu trebuie sa se incalzeasca nici cind este conectat in aceasta un consumator de mare putere (2500-3500W)! Doar ca in cazul in care o priza se incalzeste nu este din cauza contactelor prizei. Este din cauza conductorului din perete care de obicei pe timpul comunismului era SUBDIMENSIONAT. Adica nu suporta consumuri mai mari de 10A. Pentru ca de fapt conductorul din perete este cel care se incalzeste si apoi tot acela incalzeste si contactele prizei prin fenomenul de conductie termica. Daca conductorul din perete ar fi suficient de gros (4 mm2 pentru consumuri de 16-20A si respectiv 6 mm2 pentru consumuri de 25-30A), contactele prizei nu s-ar putea incalzi niciodata in mod normal deoarece sint confectionate din platbanda de 8-10 mm latime…pai o asemenea platbanda cred ca ar putea duce lejer si 30 A fara sa se incalzeasca, conductorul din perete este cel care se incalzeste de fapt.

      Apoi mai zici ca lumea nu ar trebui sa aiba incredere in baiatul din vecini pe care il lauda toti ca se pricepe si sa caute un electrician autorizat. Ma rog eu unul sint foarte mare adept al conceptului de DIY. Dar daca chiar nu te pricepi si ai doua miini stingi atunci da..mai bine apeleaza la altcineva. Din nefericire diploma de electrician chiar nu garanteaza ca respectivul chiar stie meserie. Mai ales la modul cum se dau aceste dimpleme in Romania. Sa fie clar..examenul pe care il dai pentru a obtine diploma de electrician nu este chiar cel mai usor cu putinta si este destul de invatat pentru acesta..dar ceea ce nu stii tu este ca insasi cei care te-au pregatit in vederea obtinerii acelei diplome te lasa sa copiezi sau iti mai sufla ei la examen….asa se face la noi in Romanica…in ideea ca lasa dom’le ca nu are el nevoie de toate prostiile astea in practica, este suficient sa stie ca trebuie legat mereu nulul la nul si faza la faza.

      Si apoi mai este mereu dictonul acela cu „Meseria nu se invata din carti ci se fura uitindu-te peste umarul mesterului”. Nu exista dicton mai pagubos decit acesta…pentru ca toti meseriasii pun baza pe experienta practica fara ca ei sa fi citit macar vreodata sau sa fi bagat la cap teoria. Iar in cazul in care unul nu are chef sau oricum nu are inteligenta necesara sa intelega teoria instalatiilor electrice din carti chiar nu ar trebui sa acceada la meseria de electrician. Teorie fara practica se poate…dar atunci te faci profesor, etc…dar practica fara teorie nu se paote. Si totusi toti muncitorii/meseriasii au impresia ca se poate si de aceea li se permite sa treaca examenele de certificare „pe ochi frumosi”

      Macar in cazul baiatului laudat de vecini exista un feedback..adica oamenii aceia iti pot confirma ca le-a lucrat si lor si a lucrat bine…Sa stii ca feedbackul venit de la oameni obisnuiti este mult mai important decit orice diploma deoarece daca lumea lauda pe cineva inseamna ca respectivul chiar e bun. Asta din cauza unei tendinte psihologice banale a omului de rind de a fi circotas. Adica daca cineva ii lucra rau poti fi sigur ca a doau zi individul spunea deja la tot cartierul cit de naspa este respectivul…Dar daca cineva i-a lucrat bine de obicei uita sa ii aduca laude. Daca lumea chiar il lauda sint totusi 90% sanse ca acela sa fie chiar bun. Evident apare si problema conflictului de interese atunci cind cei care il lauda sint rude/prieteni ai celui laudat sau percep un comision pentru ca i-au gasit clienti. In caz contrar feedbeckul venit de la cetateni este mai important decit toate dimplomele din lume. Dimploma din pacate nu certifica nimic mai ales la noi in Romania.

  17. Dam degeaba vina pe chinezi si turci
    Iphone este fabricat in china si este o bijuterie de telefon, deci se descurca si la capitolul calitate daca vor
    Problema este CAPITALISMUL. In capitalism nimanui nui pasa de nimeni, decat de bani tai si profit. Cat timp esti interesat de profit cu siguranta vei face rabat de calitate si nu ai de ales daca vrei sa ramai pe piata. Drept dovada cineva mai sus a inceput sa fabrice prize ceramice pt ca asa cere piata.Priza sau prizele nu sunt primul si ultimul lucru de la care se face rabat de calitate, in toate domeniile gasim probleme, mai ales in tarile sarace.

    • Chinezii si turcii pot produce si lucruri de calitate? Perfect adevarat! Iphonele este o bijuterie de telefon? Fals! Iphonele este o mizerie de telefon, scump ca dreaq si facut special pentru snobii care nici macar nu stiu ce vor de la un telefon…singura lor cerinta este aceea de a provoca invidie si nimic mai mult. Tipic cocalaresc, tipic pentru oamenii atehnici care cred ca tot ceea ce este scump este si bun.

      Asa cum s-a mai comentat pe aici ieftin si bun nu se poate. Din pacate insa se poate scump si prost. Este cazul I-phone-ului. Exista unii producatori care, prinzindu-se de faptul ca oamenii cu pretentii vor realiza ca lucrurile ieftine sint proaste si vor dori in acest caz sa cumpere lucruri scumpe, au cumplitul tupeu de a vinde chinezarii de 2 lei la preturi ridicate. Pentru ca prostul sa creada ca sint de calitate. Sint multi care cad in plasa asta din pacate, nu ati fi singurul.

      Imi pare rau ca va zdruncin parerile dvs dar sa fim realisti. Cel putin in privinta I-phone-ului nu aveti dreptate. Dupa cum nu aveti dreptate nici in privinta doctrinelor politice. Capitalismul este de vina pentru aceasta stare de fapt? Nicidecum. Concurenta da…te obliga sa faci rabat la calitate caci altfel iesi de pe piata. Corect. Deci concurenta este de vina. Dar concurenta nu inseamna capitalism. Capitalismul inseamna proprietate privata. Comunismul inseamna ca totul este la comun si controlat de stat. Stim deja ca acest concept nu functioneaza…in momentul in care lucrurile se afla in proprietate privata, proprietarul acestora va fi mult mai interesat ca lucrurile sa mearga bine decit ar putea fi vreodata statul. Dar daca acel proprietar este supus unui mediu concurential vrind nevrind va trebui sa reduca costurile, sa faca rabat calitate etc. Deci cel mai probabil sistemul ideal ar fi cel bazat pe proprietate privata dar neconcurential, sistem monopolist…

  18. Am citit cu atentie cele scrise de dvs ,bine documentate ,in acelasi timp amuzat copios de fellul in care expuneti lucrurile…Eu lucrez la pompierii militari,si as putea scrie un roman fluviu despre improvizatiile electrice,mai ales in zonele cu populatie mai saraca(desi nu e o regula!…multi preferand sa dea banii pe o shaorma dublu max,ramanand cu prizele din apartamentul mostenit de la bunica,renovat in perioada interbelica),,,cum spuneam,santem campioni la improvizatii,furt de electricitate,chinezarii,si nu in ultimul rand,la fitze…Rog pe autorul acestui blog,daca are pe acasa o priza rea si veche…la care siguri te electrocutezi,sa o monteze in cea mai mare cladire din Bucuresti…hi hu ha 🙂

    • Florin Muresan-Grecu | 24 septembrie 2013 at 07:05 | Răspunde

      Si comentariul dumneavoastra este scris intr-o nota amuzanta, dar stiti cum e vorba aceea „radem noi, da’ parca nu-i rasul nostru”. Din pacate, cele scrise de dumneavoastra sunt cat se poate de adevarate si triste.

  19. Legat de prize , ce parere aveti de aceste prize : http://vai.ro/shop/prize-de-calitate/prize-siemens/ (siteul respectiv este singurul care contine poze mai detaliate )
    a folosit cineva aceasta marca ?

    • Florin Muresan-Grecu | 29 iulie 2013 at 16:20 | Răspunde

      E greu de comentat calitatea lor vizionand niste fotografii, si asta pentru ca fotografiile nu redau explicit cele mai importante aspecte : materialul din care sunt facute lamelele, daca acestea sunt prevazute cu arcuri, precum si aspectul si calitatea bornelor de racord. Nu se precizeaza in prezentare materialul din care este facut corpul prizei (daca e ceramica, eu as fi inclinat sa zic „pas”).

  20. Intanplarea face ca eu sa lucrez zilnic cu spitalele, am probleme mereu din cauza instalatiilor electrice depasite, suprasolicitate, a improvizatiilor si binenteles a electricienilor de acolo, chiar intr-o zi am facut niste poze la un tablou electric la maternitatea din IASI (COINCIDENTA). Ceea ce s-a intamplat la maternitatea din Giulesti se poate intampla la orice spital din Romania, e o chestiune de timp.

  21. Pentru d’nii Petru si Muresan.Cu salutari. Ma bucur ca am observat inca pe cineva ca vizioneaza acest site,si care pare sa aibe idee de ceea ce am scris anterior,cu privire la priza inventata de Ristea Silviu(dupa cum am aflat tarziu);cu privire la maternitatea Giulesti,in speta de resort,mi’am exprimat opinia,respectiv,din cauza tuturor turcismelor si chinezariilor bagate in acele instalatii s’a intamplat ce s’a’ntamplat,adica din cauza contactelor din material de bataie de joc;nu e simplu sa faca oricine prize,oriunde in lume,asta e ceea ce inteleg,mai ales ca dupa ’90 s’au intamplat(???)atatea lucruri grave la noi.Cu acelasi respect,toate cele bune.

    • Florin Muresan-Grecu | 5 iunie 2012 at 18:16 | Răspunde

      Oare cate „maternitati Giulesti”, despre care noi n-am aflat,intrucat n-au avut amploarea si impactul mediatic al cazului „original” or fi existat in Romania in ultimii 22 de ani, datorita turcismenlor si chinezariilor importate, vandute si (poate) chiar omologate fara discernamant, cu gandul doar la comisioane, profituri si spagi fara numar?

  22. De fapt,d-le Florin,astfel de avertizari NU AR TREBUI SA FIE NECESARE,numai o instalatie electrica de o calitate jalnica poate obliga pe cineva la o astfel de atentionare si comentariile Dvs pertinente intaresc acest lucru…Dl Silviu Ristea facea trimitere la excelenta sa inventie …ce sa mai „tineti de prize” cand aveti butoane si, cu o simpla apasare,sare fisa,iar priza-minune!-ramane la locul ei…Cu stima,

    • Florin Muresan-Grecu | 1 iunie 2012 at 16:07 | Răspunde

      Cred ca sunt de prisos comentariile. In multe institutii publice (si nu numai) ar trebui instalate astfel de avertizari.

  23. Incerc un rezumat. La o priza important este -1.cat de bine este facut contactul intre coarnele stecherului si lamelele prizei.La priza neagra si antica, zona de contact are un arc care tine lamelele prizei in contact ferm cu stecherul.Excelent.Evitati prizele la care se vad doua lamele curbate , subtiri,care vor trebui sa tina stans (si pe o suprafata cat mai mare) coarnele stecherului. Chiar daca e din ceramica. -2.asigurati-va ca puteti strange bine conductoarele electrice (de preferinta cu ochet) pe corpul prizei. O stangere slaba, fara saiba, duce la incalziri periculoase.Prizele ceramice ieftine cedeaza cel mai repede fisurandu-se la o strangere mai ferma.
    -3.alegeti priza fuctie de consumator, pentru o veioza, un radio, tv….o priza cu aspect frumos si pe care scrie 10A ar trebui sa fie suficienta(10A x 220V=2200W)
    -4. asigurati-va ca a-ti fixat bine priza in doza din perete, cei mai multi trag de stecher fara sa mai tina cu cealalta mana de capacul prizei, si o smulg usor, usor din perete.Dozele mai noi au doua nervuri laterale in care se poate fixa cu suruburi rama de metal a prizei.

  24. Va salut. Multumesc pt.raspunsul cu privire la consideratiile econ-sociale enuntate in interventia pe care am avut’o in msjul anterior;in paralel,am observat cu frumoasa surpriza sa redescopar un produs pe care l-am pierdut din vizor pt.ca stiam ca nu se mai fabrica,anume o priza cu extractor din inventica romaneasca,de care nu stiam ca s’ar mai fabrica;eu am cumparat acum niste ani cateva prize ale acestui inventator(nu stiam ca erau inventie romaneasca)Ristea;dar-atunci-aveau soclu de plastic!? Acum vad ca au din ceramica,e pt.oamenii fara informatie tehnica,poate.Pot sa spun ca functioneaza excelent cele pe care le am,avand multe avantaje,inclusiv ca poti scoate din priza si dupa colt de’ar fi,si chiar c’un dulap ori frigider in fata prizei,c’o singura mana,chiar si de o femeie ori copil!De urmarit,cred,ce evolutie va avea acest concept;cred ca pe timpul dinainte de ’90 acest principiu tehnic ar fi fost imediat apreciat si impus de regimul de atunci,cand VALORILE erau apreciate in aceasta tara;totodata,va multumesc pt.aceste informatii,ca prin dvs.am regasit aceasta priza cu extractor,indrumat de un tovaras care este interesat de electrica si vizioneaza site’ul dvs;alese salutari,toate cele bune.

    • Florin Muresan-Grecu | 30 mai 2012 at 19:34 | Răspunde

      Pentru Neculai:
      Ma bucur sa aud ca sunteti multumit de prizele cu extractor. Eu astept sa primesc una de la dl. Ristea (pentru „evaluare”) iar apoi voi reveni cu comentarii.

  25. Florin Muresan-Grecu | 29 mai 2012 at 19:41 | Răspunde

    Pentru Silviu Ristea si Viorel :
    O sa trimit adresa mea completa pentru a primi o astfel de priza si chiar imi doresc sa facem o analiza a produsului.

    Pentru Neculai:
    Va multumesc si dvs pentru aprecieri. Ca sa fiu putin in afara subiectelor acestui blog (avand in vedere si faptul ca nu-mi place politica),parerea mea este ca ridicam prea multe osanale regimului trecut, nu pentru ca le-ar fi meritat in vreun fel, ci mai ales pentru ca cei ce ne-au condus in ultimele 2 decenii au reusit sa faca praf tot ce mai mergea inainte.In principiu, insa, cred ca aveti dreptate.

  26. Salutare tuturor. Sustin absolut adevarurile enuntate de d’nii F.Muresan si VYS cu privire la materialul din care trebuie fabricat soclul unei prize si la ce calitate aveau prizele fabricate la noi in perioada de regretata amintire,’60-’90,precum cea neagra din articol,prezentata in foto;e un dezastru tot ce se intampla in aceasta tara dupa ’89;daca se intampla pe vremea lui Ceausescu ce s’a’ntamplat la maternitatea Giulesti cert e ca vreo cativa insi ajungeau in fata plutonului de executie,altii faceau temnita serioasa,altii isi pierdeau demnitatile iar restul tarii invata lectia;astazi nu mai raspunde nimeni pt.nimic,de la furtul Tarii la genocidul impotriva amaratului astuia de popor…Atunci noi eram printre f.putinii din lume care produceam orice,de la industrie grea la usoara,de la tancuri si elicoptere la textile si plastice,iar acum importam toate nenorocirile si gunoaiele varsate de altii la noi in curte,pt.ca nu mai producem NIMIC!

  27. Am citit povestea dvs despre prize si mi-a placut foarte mult si sunt de acord cu tot ce ati scris. Daca aveti timp, va rog sa va uitati pe http://prize-ceramice.ro/ . Ma intereseaza parerea dvs.

    • Florin Muresan-Grecu | 28 mai 2012 at 17:36 | Răspunde

      Va multumesc pentru aprecieri. Am intrat pe site-ul recomandat si va spun cu toata sinceritatea ca nu am auzit pana acum de aceste produse (desi observ ca sunt cativa ani buni de cand se fabrica). Ideea este foarte interesanta, pacat ca nu se gasesc „pe scara larga”, daca-mi este permisa exprimarea.
      Pentru a face o conexiune si cu subiectul articolului, nu am reusit sa-mi dau seama din prezentarile de pe site de calitatea contactelor. Daca aceasta calitate este comparabila cu a marcilor „cu staif” de pe piata, poate ca ar trebui sa ne orientam si spre produse romanesti (asa cum faceam pe vremuri), nu doar „sa-i imbogatim” pe retailerii firmelor de renume.

    • Va multumesc pentru timpul consumat prin vizionarea site-ului. Dupa cum ati observat denumirea site-ului este prize „minus” ceramice, concluzia este ca de la inceput nu am dorit ca sistemul brevetat de extragere a stecherului (inglobat in capac) sa aiba pe spate soclu ceramic.Potentialii cumparatori au considerat acest lucru o gresala si nu s-au vandut.
      Piata m-a obligat sa le echipez cu socluri ceramice alegand totusi varianta unei cleme elastice pe lamelele de contact. Chiar si LeGrand produce varianta de prize cu socluri ceramice pentru piata din Romania si Republica Moldova. Eu doream de la dvs, de fapt, sa va spuneti parerea legat de sistemul de extragere, pe spatele prizei putand exista fara probleme socluri neceramice cu contacte electrice de buna calitate, dar imi pare rau piata cere altceva. As dori ca pentru o analiza practica a sitemului de extragere a stecherului sa-mi trmiteti pe adresa mea de e-mail ristea_silviu@yahoo.com o adresa unde va pot trimite, daca doriti, un colet pentru a avea priza fizic in fata. Va multumesc.

      • Florin, sper sa primesti de la dl. Ristea produsul respectiv si cred ca merita o „disectie”, eventual poate prezentam pe larg analiza ta. Maine promit ca voi parcurge si eu prezentarea produsului pe siteul respectiv. Niciodata nu srtica o informatie in plus si nu este deloc placut sa vezi ca o idee nu prinde pe piata.

  28. Florin Muresan-Grecu | 13 mai 2012 at 17:45 | Răspunde

    Cele duble cu protectie mecanica sunt probabil din gama Unica.

  29. Revin si eu cu un comentariu, am cautat niste prize duble si cu protectie mecanica, avand bebelus nu doresc sa am probleme, nu mai tin minte ce gama am cumparat stiu ca am dat in jur de 22 Ron Made in Finland, am sa fac comparatie si cu gama Anya sa vad daca sunt diferente doar la finisaje.
    In schimb am achizitiomat si o priza dubla de la ABB cu protectie mecanica (din cele albastru cu alb), nu mai stiu exacat cehe sau slovace, am cumparat-o din Bricolage, am dat in jur de 35 ron si este superioara celor de la Schneider, de la finisaj la sistemul de prindere.

  30. Am revenit cu un comment putin mai tarziu decat am precizat.Am achizitionat prize Anya de la Schneider, sunt made in turkey dar arata bine si se comporta la fel de bine. Am mai luat de la Schneider o priza dubla putin mai scumpa decat anya, nu mai retin exact cum se cheama, dar pe ea scria, din cate imi amintesc made in poland. vreau sa precizez ca sunt multumit de ambele produse de la schneider.

  31. Florin Muresan-Grecu | 11 mai 2012 at 12:34 | Răspunde

    Am observat ca in unele situatii diferentele de pret mai mari intre diferitele game ale Schneider nu inseamna neaparat si diferente calitative la fel de mari.Exemplu : un intrerupator simplu modular din gama Unica costa la mine in oras 10,50 lei daca nu are indicator luminos, in timp ce acela care are indicator luminos costa 24 de lei.Bineinteles ca intre ele nu exista nicio diferenta dpdv al caracteristicilor electrice.
    Poate ca la fel se intampla si cu aparatajul din gama Anya. Dupa cum a subliniat si Viorel mai sus, ma indoiesc sa aiba o calitate la fel de scazuta precum turcismele si chinezariile.

  32. Mi-am pus pria Anya la masina de spalat. Am cumparat-o pentru ca scria „Schneider” pe ea, acum citesc ca „sunt o varianta mai ieftina de la Schneider”.
    Ati putea explica de ce ar fi mai ietine? Design mai vechi sau rabat la calitatea executiei?
    Multumesc. 🙂

    • Florin Muresan-Grecu | 10 mai 2012 at 20:24 | Răspunde
    • Nu am stat sa le analizez, poate o voi face cand ajung in vreun magazin de profil insa este cert ca exista o diferenta de pret considerabila intre Anya si celelalte produse ale firmei. In mod cert, diferenta de pret inseamna diferenta de caracteristici/proprietati. Ramane de vazut daca reducerea de pret afecteaza intr0un mod important calitatea sau sunt la parametrii optimi pentru locuinte. Nu ma astept la surprize neplacute ca in cazul unor facaturi.

  33. Felicitari pentru subiectele utile pe care le postezi, acele prize negre rotunde le-am folosit si eu timp de 33 de ani fara nici o problema si daca nu le schimbam sigur mai functionau inca 30 de ani.
    Intr-adevar la noi inca mai este acea mentalitate de trista amintire si majoritatea vrea sa faca economie tocmai la instalatia electrica unde este vital si nu pot intelege ca un lucru de calitate costa si nu poate fi ieftin.
    Se difuzeaza la tv atatea cazuri de incendii datorate unor prize, prelungitoare, stechere de proasta calitate si totusi oamenii nu invata nimic din aceste greseli facute de altii.

    • Florin Muresan-Grecu | 17 aprilie 2012 at 19:03 | Răspunde

      Acei oameni nu vor invata, din pacate, niciodata din aceste greseli, intrucat subiectul este neinteresant pentru ei. Sunt prea ocupati cu urmarirea la TV a unor emisiuni de mare impact cultural unde apar tot felul de biance, columbence, bahmutence si alte adeline, iar cand se termina astea se duc la supermarket sa-si rupa hainele de pe ei ca e promotie la bureti de baie sau tigai.
      Din pacate asta e tara in care traim si rezultatele se vad, inclusiv in interventile supranormative ale pompierilor…

  34. nu am cumparat inca, dar o sa cumpar cateva prize saptamanile ce urmeaza si o sa revin cu pareri.am gandit si eu ca batranelul :)) de care ziceai mai devreme si am cumparat in chimb o priza cu ceramica facuta de firma relee din Medias, tot din indreprinderea mai sus mentionata cu vreo 7-8 lei dar nu am montat-o inca.

  35. Voiam doar sa spun ca se poate sa fie si cu 10 lei nu neaparat cu 22 lei priza Schneider si nu cu ceramica.
    Da, ai dreptate e anya – Schneider, probabil ceva low-cost de la ei, baiatul de la dedeman spunea ca Schneider nici nu face prize cu ceramica eu fiind necunoscator 🙂 l-am crezut. uite aici un link : http://www.dedeman.ro/ro/anya-priza-simpla-cu-cp–aya3000221/C-17-90-14684/produs.html , nu vreau sa fac reclama, asa ca te rog sa il stergi dupa ce te uiti.

    • Nu-i problema, nu facem noi reclama Dedeman. Am consultat siteul inainte sa postezi linkul, daca ai cumparat acest tip de prize poti sa ne spui parerea ta de utilizator. Din cate stiu, nici una din marile firme din domeniu nu mai face prize ceramice.

  36. Salut, voiam sa spun ca sunt prize marca Schneider cu 10 lei in Dedeman, nu stiu de ce a zis batranelul de mai sus ca e 22 lei :). Sanatate!

    • Crezi ca sub marca Schneider exista produse doar cu 10 lei sau care este ideea? Nu stiu despre ce tip de priza vorbsti insa articolul isi doreste sa arate cateva aspecte negative ale prizelor ceramice. probabil te referi la prizele ANYA, nu le-am pipait eefctiv insa presupun ca sunt o varianta mai ieftina de la Schneider. Nu cunosc cat de bune sunt dar vom afla in viitor si cu siguranta nu sunt ceramice.

    • Florin Muresan-Grecu | 11 februarie 2012 at 16:00 | Răspunde

      Batranelul a zis ca priza costa 22 lei, pentru ca EXACT ASTA ERA PRETUL PE RAFT. Langa priza de tip UNICA BASIC de la Schneider cu pretul de 22 lei, pe acelasi raft, erau si prizele marca EL-BI care costau 3,3 lei. Normal ca mosul nici n-a vrut sa auda de priza Schneider.Apropos,exista mai multe game de produse marca Schneider si intr-adevar sunt si variante mai ieftine, dar si mai slabute calitativ, chiar daca nu sunt ceramice.

  37. Mare dreptate !

Leave a comment

Your email address will not be published.


*